Reprezentanţii Primăriei Timişoara s-au întâlnit, miercuri, cu arhitecţii implicaţi în proiectul de reabilitare a centrului istoric şi cu reprezentanţii firmei care se ocupă de execuţie pentru a discuta despre modul în care vor fi realizate pavajul şi alte lucrări cuprinse în proiectul pe fonduri europene.
Primarul Nicolae Robu spune că a fost agreată o soluţie care presupune pavarea străzilor din Cetate cu trei tipuri diferite de piatră, după un model pe care edilul afirmă că l-a văzut de altfel şi prin alte ţări vestice în zonele istorice.
„Practic vom face o extrapolare a unei idei care s-a regăsit în proiect, pe strada Mercy. Acolo era acea idee care era în acord cu ceea ce eu am prezentat, inclusiv ca poze făcute prin alte părți: o anumită porțiune din stradă să fie netedă și o porțiune să fie cu piatră cioplită, partea netedă fiind tot din piatră naturală. Nu s-a pus problema vreodată să avem altceva decât piatră naturală. Vom avea trei tipuri de piatră: una foarte mică, de 6 centimetri sau poate chiar mai puțin, care va fi pe lângă ziduri, apoi va fi piatră cubică cu latură de 12 centimetri și bucățile mai mari pentru partea netedă, care va fi de promenadă și care probabil că va fi pe mijloc. Vor fi bucăți mai mari de piatră naturală, granit, care vor fi postate probabil pe partea centrală a celor mai importante străzi din punct de vedere al promenadei (…) cu partea vizibilă cât mai netedă. Nu netedă încât să pară artificială, ci netezită. Se analizează și varianta dacă vom avea și străzi unde să putem face invers, pe mijloc să fie piatră cubică și pe margine plăcile mai mari. Pe margini, o jumătate de metru, la zid, peste tot va fi făcut cu piatră foarte mică, pentru că acolo nu se circulă. Asta și din motive estetice, că arată bine, dar și pentru că se pot rezolvă situațiile de neregularități, că o bucată e mai ieșită, una mai intrată din zid. De asemenea, se asigură o bună penetrare a apei și apoi o evaporare a apei, când se încălzește, să nu se ajungă la înfiltrări în clădiri”, a explicat Robu.
Autorităţile locale spun că au solicitat, de asemenea, ca rosturile dintre pietre să fie de mici dimensiuni şi că acestea vor fi fixate folosindu-se nisip concasat, conform proiectului de fapt, şi nu răşină, o altă soluţie care a fost testată.
„S-a renunțat la soluția cu rășină, arhitecții susținând că nu e potrivită, întrucât rămâne veșnic aspectul de artificial și între timp se fisurează. Soluția este cea din proiect, cu nisip simplu concasat. Este cea mai bună soluție standardizată mai nou în Uniunea Europeană. S-a dat exemplul Germaniei. Am cerut ca rosturile să fie de un centimetru, maximum-maximorum un centimetru jumătate. Dacă aceste cerințe sunt îndeplinite, atunci cred că vom fi cu toții mulțumiți. Cu toții suntem preocupați să facem cel mai grozav centru istoric din România. Și îl vom face. Se va mai realiza o bucată de pavaj pentru testare pe Strada fără nume”, a mai declarat primarul.
Reprezentanţii municipalităţii spun că nu s-a hotărât încă din ce carieră se va aduce piatra, dar spun că va fi cu siguranţă una românească. În plus, autorităţile au decis să scoată piatra cubică de pe alte străzi ale Timişoarei ca să o folosească în zona centrală.
„Nu am discutat de unde se va aduce piatra. Va fi piatră naturală românească în orice caz, dar nu știu din ce carieră. Vom încerca să dislocăm și piatră din zona Remus, care e identică cu aceea din Piața Unirii. Scoatem piatră și o ducem în Unirii… Dacă suntem puși în situația de a constata că o parte din piatra din Piața Unirii nu este corespunzătoare, cel mai la îndemână este s-o înlocuim cu piatră identică pe care o avem în orașul nostru. Vom scoate tot ce este necesar, acestea sunt detalii…”, a anunţat Robu.
Patru pieţe şi zece străzi din centrul Timişoarei vor fi reabilitate prin proiectul pe fonduri europene: Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii, Piaţa Sfântul Gheorghe, Piaţa General Traian Doda (fostă Ţarcului) şi străzile Sergent Constantin Muşat, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Florimund Mercy, Francesco Grisellini, Strada Fără Nume, Radu Negru, Eugeniu de Savoya, General Praporgescu şi Enrico Carusso.
Citiți principiile noastre de moderare aici!