La jumătatea primei luni din 2024, pe 19 ianuarie mai exact, Asociația Aeroporturilor din România vine cu o veste destul de bună referitoare la traficul aerian autohton de anul trecut: aproape 25 de milioane de pasageri au fost înregistrați pe aeroporturile din România în 2023. Ar fi cu 17 procente mai mulți decât în anul 2022 și cu 6 procente mai mulți decât în 2019, ultimul an care nu a fost afectat de pandemia de COVID-19.

„Ne bucurăm să constatăm că, în România, traficul de pasageri a recuperat puternic, astfel că am depășit valorile înregistrate înainte de pandemie. Spre comparație, traficul aerian din Europa va atinge probabil valorile din anul 2019 abia la sfârșitul acestui an. În ultimii ani, majoritatea aeroporturilor din România au derulat proiecte importante de investiții. Au fost construite noi terminale, au fost extinse și modernizate cele existente, s-a lucrat la extinderea unor piste, căi și platforme de rulare și au fost achiziționate echipamente moderne de securitate. Toate aceste investiții ne vor permite să procesăm în condiții optime un număr tot mai mare de pasageri. Ne așteptăm ca valorile de trafic să crească constant și estimăm că în anul 2040, pe aeroporturile din România, vom depăși 50 de milioane de pasageri”, a declarat David Ciceo, președintele Asociației Aeroporturilor din România.

Cifrele cele mai relevante. Timișoara, pe locul 4

Mai precis, în 2023 au fost 24.593.281 de persoane care au plecat sau sosit pe/ de pe aeroporturile din România. În 2022, erau 22.737.257 de pasageri, iar în 2019, 23.234.580. De asemenea, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate 233.027 mișcări de aeronave (aterizări și decolări), cu 5,6% mai multe decât în anul anterior. Pe de altă parte, traficul aerian de marfă a scăzut însă cu 5,7%: în anul 2023 pe aeroporturile din România au fost transportate 50.786 tone de marfă, comparativ cu 53.877 în anul 2022.

În ceea ce privește datele pentru fiecare aeroport în parte, Timișoara se clasează pe locul 4 atât în privința numărului de pasageri, cât și a mișcărilor de aeronave. Cu 1,35 milioane de pasageri în 2023, Aeroportul Internațional Timișoara a fost depășit de omoloagele din Otopeni (14,6 milioane), Cluj (3,24 milioane) și Iași (2,33 milioane). La mișcările de aeronave, Timișoara a înregistrat 16.418, mai puține decât Otopeni (111.820), Cluj (27.464) și Băneasa (16.774).

Dacă vorbim strict de Timișoara, situația în ultimii ani ar arăta astfel:

• La numărul de pasageri: 2019 – 1.595.012; 2020 – 470.631; 2021 – 629.353: 2022 – 1.193.923; 2023 – 1.354.859;
• La numărul de zboruri: 2019 – 17.476; 2020 – 10.180; 2021 – 11.788; 2022 – 15.206; 2023 – 16.418.

Așadar, față de anul 2019, Timișoara are o scădere de 15% la numărul de pasageri, spre deosebire de creșterea de aproape 6% de la nivel național. Spre comparație cu datele din anul 2022, Timișoara are o creștere de 13,4% la același capitol, din nou, sub cele 17 procente de la nivel național.

Cu un total de peste 6.600 de tone în 2023, Timișoara stă ceva mai bine pe partea de transport de marfă, fiind depășită doar de Otopeni (34.000 de tone) și Cluj (7.400 de tone). Per total, față de anul 2022, traficul aerian de marfă a scăzut cu 5,7% în 2023, fiind transportate 50.786 tone de marfă.

De ce situația de la Timișoara diferă de cea din alte orașe

Contactat de Tion, Daniel Stamatovici, directorul executiv a explicat care ar fi câteva dintre motivele pentru care situația de la Timișoara diferă de cea din alte orașe. De exemplu, pentru că cele din zona Moldovei – sau chiar și Clujul – au profitat de pe urma anulării unor curse către Republica Moldova și Ucraina. La fel, în aceeași regiune există și o mai mare masă de oameni care lucrează în străinătate. În plus, pentru destinații precum Viena, de la Timișoara este mai rentabil, atât ca timp, cât și ca preț, transportul rutier.

„Creșterea mare (la nivel național – n.r.) se datorează faptului că în zona Moldovei, toate aeroporturile din Moldova au crescut; și Suceava, și Iași – în special Iași, dar cele din Moldova în general, datorită faptului că WizzAir s-a retras de la Chișinău și în Ucraina a fost spațiul închis. Toți cei din Republica Moldova au venit în Moldova (partea care face parte din România – n.r.). Dar și din alte aeroporturi – la Bacău, la Suceava, la Iași, a fost un aflux foarte mare de pasageri. La Iași au avut probleme la un moment dat, nu făceau față. Acesta ar fi principalul motiv. Până și la Cluj au ajuns, de asemenea. Au avut un număr destul de mare de cetățeni din Moldova și din Ucraina care au zburat de la Cluj. (…)

Mai sunt și alte motive care nu țin neapărat de o chestie conjuncturală, de moment, de război. Din punctul meu de vedere, să luăm Iașiul drept exemplu, Iașiul are o zonă de captare mult mai mare decât Timișoara, atrage de tot din Moldova, pe când la noi, din Ungaria nu vine nimeni, din Serbia nu vine nimeni. Dimpotrivă, la noi se pleacă la Belgrad sau la Budapesta, în special la Budapesta, deci avem două aeroporturi foarte mari, concurente.

Apoi, mai este și partea de transport cu mașina. De la Timișoara, de exemplu, sunt 5 ore cu mașina până la Viena. Cei din Iași nu prea au altă alternativă. Un alt motiv este faptul că cei din Iași sunt foarte mulți muncitori în diasporă, foarte mulți care lucrează afară. Zona noastră este o una dezvoltată economic, găsești de lucru, chiar și cu salarii relativ bine plătite, pe când, în Moldova sunt foarte mulți care lucrează afară și circulă: se duc în Anglia, în Spania și se întorc înapoi acasă”, a explicat, pentru Tion, Daniel Stamatovici.

În privința curselor, potrivit lui Stamatovici, cele retrase în ultima vreme sunt doar pe o perioadă temporară. Mai mult, ar exista și discuții pentru atragerea unor noi destinații: de exemplu, Ryan Air s-ar putea întoarce la Timișoara cu câteva destinații; la fel, și Turkish Airlines, cu destinația Istanbul. Detaliile, însă, ar urma să fie anunțate de companii, la momentul când vor fi finalizate toate formalitățile, dacă vor fi.

Pe partea de transport de mărfuri, deși în ultimul an s-a înregistrat o scădere generală în toată țară, Stamatovici este sigur că Aeroportul Internațional din Timișoara are perspective mai bune.

„A fost o creștere semnificativă (în timpul pandemiei – n.r.), dar acum a revenit cât de cât la normal. Dar și așa, dacă luăm o diferență de trei ani (…), avem o creștere de 30%, eu zic că e OK, creștere (medie – n.r.) de 10% anual. Per ansamblu. (…) Este un loc unde Aeroportul Timișoara, din punctul nostru de vedere, am putea să îl dezvoltăm. Numărul de pasageri este limitat, nu avem un bazin foarte mare, sunt numai câteva județe pe care le colectăm. Dar cu ce produce Timișoara, un oraș puternic, (….) pe partea de cargo acolo nu prea avem restricții, contează doar modul în care se dezvoltă economic zona. (…) Stăm foarte bine față de celelalte aeroporturi, dar este loc mai mult de dezvoltare. Avem niște planuri frumoase de dezvoltare cu centru cargo de 4.000 de metri pătrați cu HDL, După aceea, avem 34 de hectare cu PUZ-ul deja făcut și sunt mai multe firme interesate să preia și să dezvolte zona cargo. Asta este o zonă în care putem și merită să investim și să vedem după aceea o creștere semnificativă”, a mai spus directorul aeroportului.

La modul general, însă, directorul nu vede prea optimist dezvoltarea traficului aerian în România în următorii ani. Nu neapărat din cauze interne…

„Eu sunt un pic îngrijorat cu ce se întâmplă la nivel geopolitic și de asta nu mai sunt atât de optimist, cum era cazul până acum. Aceste pericole de război în Orientul Mijlociu de acum cine știe ce efecte vor avea asupra prețului kerosenului auto, deci și asupra prețului biletelor și așa mai departe. Și asta ar afecta în companiile aeriene și unde se propagă (…) și poate afecta și aeroporturile. Cu toate de astea, eu sper să se liniștească lucrurile și să mergem bine. În continuare, asta depinde de noi”, a conchis Daniel Stamatovici.