Analiza comparativă CITY INDEX, a Institutului pentru Orașe Vizionare, se află la cea de-a doua ediție și măsoară performanța celor 41 de municipii reședință de județ din România sub trei dimensiuni principale – Calitatea locului, Prosperitate și Vibrație.

„Raportul din acest an consolidează datele pentru perioada noiembrie 2023– iulie 2025, oferind o imagine asupra progresului orașelor, bazată pe 51 de indicatori din surse statistice, economice și platforme online”, precizează reprezentanții Institutului pentru Orașe Vizionare.

Cei 51 de parametri au fost împărțiți în trei mari subcapitole: Prosperitate, Calitate și Vibrație.

Clasamentul, aproape neschimbat

Primele zece poziții din top rămân aproape neschimbate față de 2024. Pe primele locuri sunt, în continuare, Cluj-Napoca, București și Sibiu. Urmează Brașov, Timișoara și Oradea, în aceeași configurație ca anul trecut, și Iași, Alba Iulia, Constanța și Târgu Mureș, cu mici schimbări de poziții între ele.

Competiția este însă intensă în zona de mijloc a clasamentului, unde orașe precum Craiova, Bistrița, Suceava și Târgoviște își schimbă rapid poziția, în funcție de performanțele la indicatorii educaționali, turistici și culturali.

„Prima ediție a CITY INDEX, lansată anul trecut, a fost un test important și a demonstrat că orașele României au nevoie de instrumente de măsurare obiectivă pentru a-și calibra direcțiile de dezvoltare. Anul 2024, pe care îl măsuram în INDEX-ul lansat azi, a fost un an dificil pentru administrațiile locale, dar și un moment care a pus în mișcare un proces de reflecție și repoziționare. În 2025 vedem deja primele efecte — stabilitate la vârf și dinamism crescut în mijlocul clasamentului, acolo unde ambiția orașelor începe să conteze.

Această a doua ediție confirmă că performanța urbană nu se mai bazează doar pe infrastructură sau economie, ci tot mai mult pe calitatea vieții, educație, cultură și vibrația comunităților. Acolo unde viziunea și ambiția trec dincolo de următoarele alegeri, iar comunitatea este implicată în construirea unei viziuni pe termen lung, și proiectele capătă o altă dimensiune și devin catalizatori de mândrie locală”, spune Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare.

Cum stă Timișoara

Timișoara, aflată ca și la prima ediție a analizei pe locul 5, are un scor general de 52,2. nu foarte departe de Brașov (53,4), dar la mare diferență de lider, Cluj-Napoca (66,4). Orașul de pe Bega punctează bine la capitolul „Prosperitate”, cel puțin ca poziție în ierarhie. Este pe locul 3, cu 51,6 puncte, dar diferența față de București (69,6) și Cluj-Napoca (66,1) este foarte mare. „Salariile” și „competivitatea urbană” ar fi punct forte, iar „dinamica populației” și „infracționalitatea” ar fi printre cele proaste, în funcție de clasarea strict pe acești indici.

La „Vibrație” și „Calitate”, însă, Timișoara se cam face de râs. La primul capitol este de abia pe locul 7, cu 58,2 puncte. Pe lângă liderii Cluj-Napoca și București, deasupra capitalei Banatului sunt și orașe precum Târgu Mureș și Constanța. „Entertainmentul” și „experiența de shopping” ar fi calități, în timp ce „îmbătrânirea demografică” și „gradul de ocupare turistică” ar fi mari deficiențe.

La „Calitate”, capitala Banatului este chiar și mai jos, pe locul 8 (46,8), fiind depășită inclusiv de orașe precum Alba Iulia sau Oradea. „Locurile emblematice” și „conectivitatea rutieră” ar fi, totuși, puncte forte, potrivit raportului. De partea cealaltă, „traficul urban” și „amprenta verde” ar fi cele mai proaste.

Anul trecut, Timișoara era cam tot pe acolo, și nu doar ca poziționare în clasament: stătea bine la „Prosperitate”, dar mai slab la „Calitate” și „Vibrație”. Calitatea aerului, traficul și accesibilitatea erau câteva dintre punctele cele mai slabe ale Timișoarei, dar compensația se făcea prin nivelul de educație, experiența de shopping și salarii, printre altele.

foto: Institutul pentru Orașe Vizionare