Viceprimarul Ruben Lațcău a descris situația reală în care se află infrastructura școlară din Timișoara, explicând că există contraste puternice între școli supraaglomerate și școli folosite doar pe jumătate.

El a subliniat și problema școlilor tehnice care continuă să pregătească elevi bazându-se pe programe vechi, fără legătură cu piața actuală a muncii.

„Vreau să vă informez cu privire la discuțiile pe care le avem împreună cu Inspectoratul Școlar Timiș, de trei ani deja, cu privire la rețeaua școlară și la cât de mult corespunde ea cu nevoile pe care timișorenii și copiii din Timișoara le au.

Aș vrea să încep cu niște realități, înainte de orice altceva. Trăim astăzi în Timișoara câteva realități care sunt de netăgăduit. Una este că avem un dezechilibru de folosință a infrastructurii școlare, avem școli unde copiii învață în beciuri, în condiții improprii, învață în două schimburi, învață în containere, dar în același timp avem școli în care jumătate din școală este goală în timpul zilei. Aceasta este o realitate cu care ne confruntăm.

O altă realitate cu care ne confruntăm este aceea că avem școli tehnice, profesionale și duale care astăzi au profile de activitate care nu mai corespund cu realitatea economică și cu provocările și nevoile economice. Și acesta este un lucru de la care pornim și pe care trebuie să îl corectăm.

Avem o altă realitate care ne lovește în fiecare zi, aceea lipsei de infrastructură școlară în periurbanul Timișoarei și în zonele care acum se dezvoltă. Și de foarte multe ori, în aceste zone, comunitățile au reușit în proporție destul de mică să adreseze această nevoie crescândă de școlarizare. În plus, infrastructura tehnică din zonele astea de la marginea orașului nu corespund cu nevoile actuale, fiind construită și gândită într-o epocă care a apus de mult.

Rețeaua școlară din Timișoara este rețeaua școlară care a fost gândită în anii ’70, fiind planificată pentru regimul comunist. Acea industrie și acea planificare au murit de mult. Profilul economic al Timișoarei s-a schimbat, mediul economic suferă de cauza lipsei de pregătire, dar în continuare, multe școli tehnice, din păcate, funcționează pe o programă vetustă, de multă apusă, pregătesc copiii pentru joburi care nu mai corespund cu realitatea economică”, a spus vicele.

Lațcău a vorbit și despre presiunea tot mai mare în zonele în dezvoltare și în periurban, unde numărul de copii crește mult mai repede decât infrastructura școlară. Printre măsurile care vor fi înainte Inspectoratului Școlar Județean Timiș se numără mutarea unor licee și crearea unui pol de educație pe științe ale mediului, transformarea unor campusuri tehnice în școli generale, redistribuirea specializărilor în învățământul tehnic și diverse schimburi de spații.

„În sensul acesta, discuția pe care am avut cu ISJ Timiș a reliefat niște nevoi urgente de modificare a rețelei școlare. Ca să putem să fundamentăm orice modificare, vă duceți aminte că acum trei ani am contractat un studiu cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Acesta a relevat atât prognoza de creștere foarte mare a elevilor în gimnaziu și primar în următorii 50 de ani – estimarea este că vom avea o creștere de 30% în următorul deceniu de cereri pentru învățământ primar și gimnazial –, cât și diferența majoră de folosință a spațiului.

Vă dau niște exemple. Unul dintre cele mai mari spații din Timișoara este Liceul Azur, care are aproximativ 4.200 de metri pătrați de suprafață desfășurată, la un număr de sub 500 de elevi, dacă eliminăm seralul din equație. Pe o suprafață similară sau un pic mai mare, Colegiul Bănățean educă 2.400 de copii. În mod evident, acei copii s-au înghesuit. Și la Generală 30, pe o suprafață similară, sunt 2.500 de copii, dintre care învață în beci.

În fiecare zi, în unele școli din Timișoara sunt încăperi care stau goale sau care sunt umplute doar pe hârtie. Propunerea pe care noi avem și pe care o trimitem astăzi oficial către Inspectoratul Școlar Județean este aceea de a face, pe de-o parte, câteva reorganizări de locații de școli, pe de-o parte o relărgire a profilului școlilor economice și a modului în care sunt distribuite specializările.

Avem școli care au specializări multiple, fac foarte multe lucruri, dar puține lucruri bune. Dar, vrem să provocăm, atât inspectorul, cât și sistemul, să intrăm într-o perioadă în care să concentrăm întreaga noastră atenție și priorități pe nevoile pe care copiii le au și pe cum putem să regândim mai bine acest sistem, ca el să nu corespundă nevoilor profesorilor, ca acest sistem să nu corespundă unei industrie de multe apuse, ci ca acest sistem să corespundă nevoilor de azi ale copililor și mai ales a celor de mâine.

Propunerile noastre, pe scurt, implică următoarele lucruri. Intenția noastră este să creăm un pol nou de liceu cu specific științe de mediu și naturaliste din Liceul Azur și Liceul Casa Verde, unde să folosim baza foarte mare și foarte frumoasă pe care Casa Verde o are și pe care de doi ani încet–încet o reabilităm și să creăm acolo un pol de expertiză în acest sens. În sensul acesta să putem să eliberăm campusul de la Azur, care este un campus foarte mare ca suprafață, 4200 de metri pătrați. Dar în același timp vrem să relocăm în acea locație Liceul Alimentar, care este un liceu care suferă.

Câtă vreme funcționăm într-o școală în care atelierele sunt vechi de trei decenii, care nu oferă condiții de bază pentru elevi, nu ne putem aștepta ca acei copii să învețe o meserie și să fie competitivi în piața muncii. În locația care se liberează de pe Bogdăneștilor, unde astăzi este Liceul Alimentar, propunerea noastră este să fie transformată o școală generală.

Avem o extindere foarte mare în nordul orașului, atât în Timișoara, unde se construiesc mult mai multe blocuri, dar și în zona periurbană, deci la Dumbrăviță, dar și la Săcălaz. Vedem această creștere constantă, care, din păcate, nu este însoțită de creșterea numărului de spații școlare. Atunci, propunerea noastră este ca acest campus de pe Bogdăneștilor să devină o școală generală sub egida Școlii 19, o școală supra-aglomerată și performantă a Timișoarei, și în felul acesta să putem să oferim mai multe opțiuni părinților și copililor care trăiesc în orașul Timișoara.

De asemenea, o altă propunere majoră pe care o avem este redistribuirea specialităților care astăzi funcționează în cadrul Electrotimiș către alte școli cu profil tehnic, de exemplu, către cea mai de succes școală duală la Timișoarei de astăzi, Liceul Ferdinand, către Liceul Auto, care are și el nevoie de o rejuvenare și o restructurare, și către alte școli tehnice, în așa fel încât să nu avem patru școli care să facă aceleași specializări, ci să ducem copiii acolo unde există deja experiență administrativă, colaborare cu mediul privat și unde rezultatele sunt de succes.

Mai avem o propunere pentru ISJ Timiș, aceea de a face un schimb între baza materială de la Liceul William Shakespeare și cel de la Colegiul I.C. Brătianu, pentru că vedem că proiecțiile de creștere diferă foarte mult și că avem o școală care poate să crească și are o cerere foarte mare, dar nu are spații suficiente, iar în celălalt caz este o școală care folosește un spațiu vast, pe care nu îl poate umple și vedem asta de an la an. Propunerea asta va merge chiar astăzi, în scris, către inspectorat”, a declarat Ruben Lațcău.

El a subliniat că aceste schimbări nu vor avea loc brusc, ci etapizat, cu pregătiri ale infrastructurii făcute în prealabil, înainte de orice mutare a elevilor.

„Empatizez cu părinții care vor avea copiii în școlile pe care le-am discutat și care, cu siguranță, vor trece prin niște emoții până se vor reacomoda și până când se vor obișnui cu noul context. Înțelegem că această schimbare trebuie să fie una etapizată, nu se face de pe astăzi pe mâine. Vrem să o propunem acum ca să se facă peste un an, nu începând de anul acesta.

Vrem ca în timpul acesta noi să pregătim cu tot ce ține de noi în ceea ce privește spațiile școlare, să le reabilităm. Dar avem nevoie ca sistemul de învățământ să pună în centrul sistemului elevul. Elevul de azi și mai ales elevul de mâine”, a conchis viceprimarul Timișoarei.

UPDATE. ISJ Timiș, de acord cu reorganizarea rețelei școlare

Inspectoratul Școlar Județean Timiș transmite că este de acord cu privire la reorganizarea rețelei școlare din Timișoara pentru anul școlar 2026–2027. Decizia, spun reprezentanții instituției, a fost luată „în baza unei analize temeinice, plenare și documentate, derulate în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara”.

Reorganizarea a fost determinată de faptul că Liceul Tehnologic de Silvicultură și Agricultură „Casa Verde” Timișoara nu mai îndeplinește condițiile legale pentru a funcționa cu personalitate juridică.

„În acest context, fuziunea prin contopire între Liceul Tehnologic de Silvicultură și Agricultură Casa Verde Timișoara și Liceul Tehnologic Azur Timișoara a fost decisă pe baza unei analize comune efectuate de Inspectoratul Școlar Județean Timiș și Primăria Municipiului Timișoara, urmărind:

• optimizarea cheltuielilor publice și reducerea costurilor aferente funcționării mai multor unități de învățământ care dispun de spații excedentare și efective scăzute de elevi;
• echilibrarea cererii și ofertei educaționale, ca parte a unei politici educaționale locale orientate spre echilibrarea utilizării bazei materiale, asigurarea unui raport eficient între resurse și numărul de elevi și îmbunătățirea calității actului educațional prin concentrarea resurselor în unități viabile și sustenabile;
• reducerea cheltuielilor administrative și a utilizării raționale a resurselor publice;
• gruparea calificărilor profesionale complementare în unități cu profil clar definit, capabile să dezvolte o identitate educațională unitară și sustenabilă;
• evitarea suprapunerilor de oferte școlare între liceele tehnologice existente, prin redistribuirea domeniilor de pregătire în funcție de infrastructura disponibilă (laboratoare, ateliere, terenuri agricole, baze practice);
• optimizarea utilizării personalului didactic de specialitate, astfel încât cadrele calificate să poată fi integrate într-o structură unică, stabilă și coerentă;
• diversificarea ofertei educaționale și dezvoltarea de specializări moderne;
• evitarea dispersiei elevilor între unități cu efective reduse;
• asigurarea unui număr optim de elevi/clasă, conform prevederilor legale privind cifra minimă de școlarizare;
• creșterea eficienței finanțării per elev și a calității procesului educațional;
• consolidarea profilului tehnologic local, prin programe educaționale interdisciplinare și prin corelarea formării profesionale cu nevoile reale ale mediului economic;
• dezvoltarea de parteneriate durabile cu operatorii economici și universitățile de profil, în vederea creșterii relevanței și aplicabilității formării profesionale;

Noua unitate rezultată va funcționa ca o instituție modernă, cu identitate educațională clară și direcție strategică proprie, aliniată standardelor europene, capabilă să dezvolte parteneriate durabile cu operatorii economici și mediul universitar, să promoveze inovația, sustenabilitatea și responsabilitatea socială, contribuind activ la creșterea atractivității învățământului tehnologic timișean”, spun cei de la ISJ.