Liderul liberal a afirmat că autorităţile locale trebuie să gândească mai multe proiecte importante concrete de transformare a Timişoarei pentru ca municipiul să aibă vreo şansă să câştige comptetiţia internă, iar apoi să fie propus pentru a deveni capitală culturală europeană în 2020 sau 2021.
„Trebuie să ne definim proiectele prioritare ca să fim aleşi de autorităţile româneşti. Trebuie ca aceste proiecte să fie gândite nu numai în termeni vagi, ci şi în termeni substanţiali. Nu putem fi capitală europeană cu o asemenea gară pe care o avem acum. Nu putem fi capitală culturală cu drumurile pe care le avem, cu lipsa de locuri de parcare şi clădirile din centrul istoric în stadiul în care se află ele astăzi”, a declarat Robu.
El a precizat că autorităţile locale trebuie să conştientizeze faptul că orice euro investit acum, în momentul în care Timişoara va deveni capitală culturală europeană va aduce un venit municipiului de zece ori mai mare.
„Trebuie să depunem eforturi conştienţi că pentru fiecare euro investit se obţin înapoi circa 10 euro prin valorificarea înţeleaptă a statutului de capitală culturală”, a mai spus Robu.
Liderul PNL Timiş, care este şi rectorul Politehnicii, a spus că universitatea pe care o conduce, prin conexiunile pe care le are cu alte 130 de universităţi din lume, va face lobby pentru ca oraşul să fie ales capitală culturală europeană şi este convins că şi celelalte instituţii de învăţământ superior din Timişoara vor face acelaşi lucru.
„Universitatea Politehnica din Timişoara, şi sunt sigur că şi celelalte universităţi, ar putea să îşi aducă un important aport la promovarea acestei idei”, a concluzionat Nicolae Robu.
Zece parlamentari din Timiş au participat, vineri, la o întâlnire cu primarul Gheorghe Ciuhandu, care le-a cerut sprijinul pentru ca Timişoara să devină capitală culturală europeană. Printre aceştia nu s-a aflat însă şi Robu, care a ajuns abia la finalul întâlnirii, scuzându-se şi dând vina pe programul său încărcat.
B.A.M.
Citiți principiile noastre de moderare aici!