Dintre cele 42 de orașe cuprinse în studiu, cel mai prost la timpul pierdut în trafic stă Bucureștiul, cu aproape 13 zile pe an. Comparând traficul din zilele lucrătoare cu cel de duminică, bucureștenii pierd cu 45% mai mult timp din cauza aglomerației. Pe locul 2 este Timișoara, cu 9,6 zile pierdute anual în trafic și un procentaj de 34% . Cele două orașe sunt pe primele locuri atât la timpul pierdut, cât și la procentajul datorat aglomerației.

Din perspectiva timpului pierdut per total, pe podium ar mai fi Iașiul, cu 9,3 zile pierdute anual (30% în plus din cauza aglomerației). La capitolul aglomerație, însă, Cluj-Napoca urca ea pe locul 3, cu 34% (8,2 zile pierdute), la egalitate cu Timișoara. Peste 8 zile pierd anual în trafic și craiovenii, sibienii, târg-mureșenii, băcăuanii, băimărenii, sucevenii și focșănenii.

La polul opus, cel mai puțin timp în trafic pierd reșițenii – 3,1 zile anual. Sub 4 zile pierdute anual la volan se mai înregistrează, în ordine crescătoare, doar la Giurgiu, Călărași și Brăila.

„Datele au fost colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00 – atunci când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. Pentru a avea un punct de referință «liber», s-au folosit vitezele de circulație înregistrate duminica dimineața, între orele 07:00 și 08:00. Acesta este intervalul cu cel mai redus trafic la nivel național, ceea ce oferă un etalon comparabil și repetabil pentru toate orașele. (…)

Clasamentul se bazează pe doi indicatori principali: diferența de viteză dintre duminică dimineața și zilele lucrătoare (Δ viteză, care reflectă congestia resimțită) și viteza medie în intervalul luni – vineri, care arată ritmul general al mobilității urbane. Pentru o mai bună înțelegere publică, aceste date au fost traduse în doi indicatori suplimentari: ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut în raport cu un trafic liber, și zile pierdute pe an – echivalentul, în zile de lucru de opt ore, al timpului irosit din cauza aglomerației, de un șofer tipic care parcurge zilnic 30 km, timp de 250 de zile lucrătoare anual”, precizează reprezentanții Institutului pentru Orașe Vizionare.

Potrivit acestora, în 2025 salturile spectaculoase față de rezultatele indexului de anul trecut au fost înregistrate la Oradea, care urcă 17 locuri, și Alba Iulia și Bistrița, care câștigă câte opt poziții. Reșița, care își consolidează locul întâi, câștigă și ea șase locuri față de anul trecut.

Noul vârf de trafic – la prânz

Raportul arată și că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei.

„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 8:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei.

Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect CITY INDEX.

Realizatorii studiului au analizat în fiecare municipiu și sector al Bucureștiului opt trasee – patru pe artere principale și patru pe drumuri urbane diverse – acoperind în medie circa 90 de kilometri de rețea rutieră. Au fost făcute peste 600.000 de observații în timp real, preluate din Google Maps.