Astfel de insule inteligente, cu cinci fracții de selectare, au fost cumpărate de Ministerul Mediului pentru mai multe orașe, ulterior fiind semnate contracte subsecvente cu fiecare UAT.

Timișoara a atras o finanțare de aproximativ 6 milioane de lei, ceea ce s-a tradus prin achiziția a 100 de astfel de insule, fiecare deservind aproximativ 200 de utilizatori. Din septembrie 2024 până în prezent au fost livrate și montate toate acestea.

„Prin demararea acestui proiect, facem un pas spre o economie mai sustenabilă în Timișoara. Insulele ecologice pe care noi le-am montat nu sunt doar niște pubele de gunoi, ci ne ajută să avem un mediu mai curat, un oraș mai sănătos, ne sprijină în procesul de reciclare și colectare selectivă și, de ce nu, în reducerea cantității de deșeuri abandonate. (…)

Prin acest proiect, noi ne-am gândit să facem nu doar un proiect de infrastructură, ci ne-am gândit la o schimbare: schimbarea de mentalitate, schimbarea modului în care noi, locuitorii, privim orașul și avem grijă față de mediu și învățăm să colectăm, ne învățăm unii pe alții să colectăm selectiv și implementăm un nou sistem în Timișoara”, a declarat Daniela Ghinea, șefa Serviciului de finanțări nerambursabile din Primăria Timișoara.

Cele 100 de locații fac parte din proiectul pilot. Sistemul va ajunge în tot orașul. Momentan, nu a fost începută o nouă achiziție, primăria căutând surse de finanțare.

„Implementând acest sistem și colectând reciclabil, vom obține o calitate a deșeurilor reciclabile și marja de reciclare va fi mult mai mare decât în sistemul actual, în care în pubela galbenă se colectează patru fracții de deșeuri. Este mult mai complicat ca la stația de sortare să sortăm pe bandă patru fracții decât să ajungem la stația de sortare cu un tip de deșeu (…).

Este un pas important, este primul lot. Vedem cum funcționează și se va extinde pe tot municipiul și la toți utilizatorii acest sistem de colectare. Ori noi, ori prin grija ADID-ului, dar deocamdată este primul pas cu implementare în 100 de insule.

Să vedem acum cum vom rezona cu cetățenii, dacă înțeleg importanța acestei acestui mod de colectare. La început, adică până când se va implementa în stația de sortare partea de tratare biodegradabilă a fracției maro, în pubela maro și pubela neagră se vor colecta reziduurile menajere exact cum sunt acum colectate acum în pubela neagră”, a completat Camelia Bobei, șefa Serviciului de Gestionare Deșeuri din primărie.

O lună de zile pentru punerea la punct a sistemului

În acest moment, deși sunt deja montate toate cele 100 de insule, vor fi date în folosință numai 19 dintre ele, din Aradului și Torontalului, unde cetățenii au fost informați și au primit cartelele necesare de câteva luni bune. Aici se va desfășura perioada de probă.

„Vă pot spune că, deși n-o să mai avem un grafic fix, colectarea nu va fi mai rară, ci va fi mai bine adaptată, deoarece aceste containere sunt dotate cu fel și fel de senzori care ne dau colectarea cât de cât în timp real: 70%, 90%. La 90 deja se blochează. De aceea o să vă rog ca cel puțin în perioada de acomodare, care este de o lună de zile, vă rog frumos să nu mă înjurați nici pe noi, ca operator, dar nici colegii de la primărie, nici colegii care se ocupă de partea tehnică.

Probabil vor fi mici dezacorduri până învățăm exact ritmul de umplere până la adaptarea graficului, în funcție de modalitățile de umplere, va fi puțin disconfort pe tema asta. Mai avem mult de lucru, dar avem această perioadă de cel puțin o lună de zile”, a declarat Adrian Engelmann, reprezentant al Retim.

Retimul va fi cel care va gestiona și sistemul propriu-zis și îi va ajuta pe cei care nu se descurcă prin intermediul call-centerului.

Premise pentru „plătești cât arunci”

Deși în prezent sistemul doar va colecta date, pe viitor le-ar putea folosi pentru implementarea sistemului de „plătești cât arunci”. Reprezentantul firmei care a dezvoltat sistemul a dat câteva detalii suplimentare legate de noile containere.

„E clar că ne dorim ca în viitor să creăm aceste premise de implementare și aplicarea semnului, a instrumentului economic «plătește pentru cât arunci», ceea ce presupune o taxare echitabilă.

După cum ați văzut, insulele ecologice sunt formate din 5 module închise complet. Prin urmare, tot ce înseamnă pătrunderea rozătoarelor, accesul animalelor comunitare nu este permis. În cadrul acestor module, mai mult de atât, se diminuează foarte mult emanarea mirosurilor neplăcute ale deșeurilor. Pe lângă aceste cutii metalice pe care le vedem, trebuie să știm că ele adăpostesc câte un container de 1.200 de litri. Accesul se face controlat, așa cum au spus și colegii mei, pe baza unor chei de acces.

Aceste chei de acces sunt fie niște carduri fizice, fie carduri virtuale – prin aplicație”, a spus reprezentatul firmei care a livrat containerele și software-ul care stă la baza sistemului.

Acesta a mai explicat că cetățenii vor trebui să pregătească corespunzător aruncarea deșeurilor. Deschiderile modulelor nu sunt foarte mari, la menajer fiind permiși doar saci de până în 35 de litri. Altfel, și cartoanele vor trebui rupte în bucăți mai mici pentru a putea fi aruncate.

Se presupune că vor exista și cazuri în care cetățenii vor abandona sacii lângă insule – fie pentru că nu și-au uitat cartela de acces, fie pentru că insulele vor fi închise fiind prea pline. În orice caz, Retim va primi notificări atunci când un recipient ajunge la 70%. Momentan, cel puțin în perioada de probă, nu vor exista sancțiuni pentru cei care nu respectă toate rigorile, dar pe viitor s-ar pute aplica.

Vă amintim, achiziția propriu-zisă a celor 100 de insule ecologice a costat 4,9 milioane de lei, fără TVA. Adică 5,8 milioane de lei sau 1,2 milioane de euro, cu TVA. Per total, însă, proiectul are o valoare de 6.9 milioane de lei, fără TVA, fondurile provenind din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Insulele au ajuns la Timișoara începând din octombrie 2024, iar primele au fost montate încă din noiembrie. Săptămâna trecută, reprezentanții primăriei anunțau că primele 19 vor fi puse în funcțiune pe 10 iulie.

Insulele au câte cinci module, fiecare destinat unui tip de deșeu și colorat distinct: maro – deșeuri biodegradabile, negru – deșeuri reziduale, galben – plastic și metal, albastru – hârtie și carton, verde – sticlă. Accesul se va face pe bază de cartelă sau prin aplicație, fiind înregistrată astfel și cantitatea de deșeuri aruncată la fiecare vizită.