Timpul recomandat de așteptare pentru pacienții care vin la Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor se schimbă. Pentru cod roşu timpul a fost şi rămâne 0 minute – pacienții cu afecţiuni grave, ameninţătoare de viaţă şi care nu aşteaptă în triaj, intră fie cu ambulanţa, fie aduşi cu mijloace proprii şi pacienții sunt preluați imediat.

Codul galben – sunt pacienţii cu potenţial mare de agravare, la care timpul de aşteptare era de 10 minute, dar practic sunt pacienţii care rămâneau în zona de triaj până când li se făcea loc în spaţiul de asistenţă medicală. Aici, timpul s-a mărit de la 10 la 15 minute.  Pacienţii de cod verde aveau alocat ca timp de așteptare 30 de minute, acum au 60 de minute. Pentru pacienţii de cod verde, albastru şi alb, timpii de aşteptare au crescut semnificativ, şi au ajuns la cod alb până la 240 minute. Codul alb sunt pacienţii care nu necesită resurse, sunt cei care vin să li se prescrie o reţetă, să li se completeze un certificat, să li se dea documente medicale. Sunt oamenii care, de exemplu, sunt din alte localităţi, au amigdalită, li se termină reţeta pentru un antibiotic, și trebuie să le-o scrie cineva.

„Practic a fost prima dată când s-a pus problema prioritizării transparente a pacienţilor din punct de vedere al accesului la spaţiul de asistenţă medicală propriu-zisă. Primul protocol a devenit oarecum învechit, după aproape 10 ani de funcţionare, şi am simţit nevoia să modificăm ceva la el, mai ales pe baza observaţiilor pe care le-am făcut pe parcursul anilor. Am încercat să aducem timpii alocaţi pentru fiecare categorie de triaj la nişte valori rezonabile, în aşa fel încât nici să nu generăm aşteptări nejustificate pacienţilor, nici să nu lăsăm lucrurile să băltească în departament şi să aştepte mult prea mult. Practic, timpii de așteptare în triaj nu s-au prelungit, ei sunt nişte timpi recomandaţi pe care ar fi bine să nu-i depăşim”, a spus Grecu.

Noul protocol de triaj a introdus aşa numitul „fast track” – o cale de rezolvare rapidă a anumitor categorii de pacienţi. Fie cei care sunt cu anumite boli, la care trebuie, chiar dacă nu se-ncadrează în cod roşu, să fie preluați imediat şi să se intervină astfel încât boala lor să evolueze favorabil, cum sunt pacienţii cu accident vascular cerebral, la care fiecare minut de întârziere contează, dar şi pentru pacienţii care nu necesită o alocare extraordinară de resurse din partea departamentului şi care pot fi preluați practic de un medic cu un stetoscop, un tensiometru, își găsesc rezolvare rapidă şi nu îngroaşă rândurile celor care aşteaptă în triaj.

„S-a mai introdus posibilitatea recoltării de analize în triaj – vor scădea timpii de mânuire a pacientului în urgenţă. El nu mai aşteaptă 45 minute ca să intre, după care să fie consultat, după care să se decidă că trebuie să se recolteze analize, ci o anumită categorie de pacienţi poate fi gestionată în felul următor: a venit, se consideră că sigur vor necesita analize de sânge şi care este bateria de care va fi nevoie ca să se lămurească, se recoltează şi, în momentul în care-ţi intră-n urgenţă, el îţi intră deja cu analizele făcute, medicul poate să decidă rapid asupra a ceea ce se va întâmpla cu pacientul. Lucrul acesta va scădea numărul de pacienţi şi staţionarea lor în departament şi ne va permite să absorbim mai repede pacienţii care ni se adresează. Acest fast track nu se adresează doar pacienţilor cu probleme grave, ci şi pacienţilor cu patologii mai puţin complicate, care vor putea fi tratați mai rapid”, mai spune Grecu.

Afecţiunile cardiovasculare şi neurologice sunt cele mai frecvente motive de prezentare la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Timișoara, urmate îndeaproape de cele digestive.

„Sunt lucruri care luate individual nu ar fi avut un beneficiu, dar venind la pachet eu am convingerea că o să fluidizeze până la urmă fluxul pacienţilor din departament şi o să scadă semnificativ timpii de aşteptare. Din păcate, nu poţi să-i reduci la 0 cum şi-ar dori şi pacienţii şi medicii, pentru că nici nouă nu ne place să ştim că sunt 15-20 de pacienţi în sala de aşteptare”, a spus Grecu.

Din punct de vedere al profesioniştilor, asistenţilor care fac triajul, acest protocol mai aduce şi modalitatea de training, o oficializează, o face obligatorie, fiind criterii din care să rezulte care dintre asistenţi pot face sau nu triajul.

„O sa fie cât de curând funcţională o platformă prin care toţi asistenţii care fac triajul vor trebui să treacă şi să-şi obţină un fel de certificare a cunoştinţelor, mai e un pic de lucrat până la implementarea tuturor prevederilor protocolului, dar eu cred că suntem pe calea cea bună. O parte dintre asistenţi au beneficiat de training chiar înainte de a fi aprobat prin ordin de ministru”, a mai spus Grecu.