Realizarea unui viitor vaccin se bazează pe biologia moleculară şi porneşte de la Timişoara, în colaborare cu alergologi din Viena. Prof. Carmen Bunu de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Timișoara, împreună cu o echipă de alergologi din Viena lucrează la acest vaccin, care, spun medicii, va trata alergia la ambrozie. Din aceste plante alergenice se extrage exact acea structură care induce reacția alergică. Acest fragment este procesat prin tehnici de biologie moleculară și apoi se urmărește asamblarea sa într-un vaccin real, ceea ce înseamnă patru injecții care vor duce la vindecarea acestei alergii atât de severe.
“Simptomele pe care polenul de la ambrozie le dă celor alergici sunt foarte severe. E cel mai problematic să rezişti la o astfel de reacţie pentru că simptomele sunt foarte severe şi majoritatea celor alergici mai mult de cinci ani ajung să facă criză de astm bronşic cât e polenul în aer. Sunt zile când la Timişoara e o cantitate de polen de până la 15 ori mai mare decât cea prezentă în alte state. Sunt foarte multe câmpuri pe care creşte ambrozia şi când bate vântul tot acest polen vine spre oraş”, spune Carmen Bunu.
Alergologul timişorean a fost cea care a ridicat problema ambroziei şi a alergiilor pe care le provoacă acum 8-9 ani. Mulți timișoreni credeau că răcesc vara, de fapt ei erau alergici la ambrozie. Mai este şi o altă metodă de a scăpa de alergia la ambrozie, dar durează.
“Cea mai logică cale ar fi să facă imunoterapie, o desensibilizare, ca să tolereze alergenul. Să-l transforme într-un răspuns tolerant. Există în prezent astfel de imunoterapii, dar durata de tratament este de trei ani. Are un efect foarte bun, dar este un tratament de durată. Ceea ce este în aceste preparate poate câteodată să dea reacţii alergice”, spune profesorul timişorean.
Profesorul Valenta de la Viena a descris un alt concept, în care investighează care este fragmentul alergenic principal, iar apoi îl reconstituie prin mircobiologie moleculară. Doar acea substanță se va administra pacientului, într-o anumită concentraţie şi structură. Asta ar însemna patru injecţii la interval de două-trei săptămâni şi pacientul ar scăpa de alergia la ambrozie. Studiile şi munca în laborator sunt avansat, mai explică medicii.
“Am început acest proiect, în care noi livrăm materialul pentru prima parte a studiului, adică serurile pacienţilor alergici, care se investighează ca să se descopere partea alergenică majoră. Am găsit anumite specificităţi interesante, care necesită studii în continuare. Noi am fi extrem de interesaţi să dezvoltăm un proiect de cercetare, din bani europeni, ca întreaga lor linie de cercetare de la Viena să o translatăm în centrul nostru universitar. Sunt proiecte în care poţi aduce un cercetător de excepţie din străinătate ca să facă această cercetare în România”, spune Carmen Bunu.
E un concept nou şi a fost testat pe polenul de mesteacăn. Alergologul timişorean apreciază că în aproximativ doi ani conceptul acestui vaccin va fi gata.
“Acum urmează studii pe animale, apoi se trece la studiile clinice, care mai înseamnă trei ani. Durata în care un produs medical trece de la gândul cercetătorului la pacient este de cel puţin cinci ani de zile”, spune Carmen Bunu. De altfel, la Timișoara a fost creat, în urmă cu trei ani, primul Centru de monitorizare pentru Ambrosia artemisiifolia și polen alergen din România, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara.
Citiți principiile noastre de moderare aici!