Reprezentanţii municipalităţii sesizează că zgomotul generat de mijloacele de transport rutier, feroviar şi aerian, precum şi de activităţile industriale este prezent în Timişoara şi atentează la confortul, viaţa şi sănătatea locuitorilor.
În prezent există o hartă strategică de zgomot actualizată a municipiului Timişoara, întocmită pentru primărie de către firma Enviro Consult Bucureşti în 2013. Viceprimarul Dan Diaconu spune că, pe baza datelor rezultate din această hartă, se întocmesc planuri de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant în municipiul Timişoara, acestea constituind obiectul unui raport elaborat de colectivul de cercetare al Laboratorului de Acustică şi Vibraţii din Universitatea Politehnica.
Conform directivelor europene, hărţile strategice de zgomot şi, în consecinţă, planurile de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant, trebuie revizuite la fiecare 5 ani.
Planuri pentru reducerea zgomotului până în 2025
Pe termen lung, în proiectul privind planurile de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant în Timişoara realizat de către cei de la Politehnica se propun 30 de măsuri, majoritatea idei expuse până acum de primarul Nicolae Robu.
În primul rând, se propun realizarea centurii de ocolire a oraşului, închiderea inelelor de circulaţie, realizare de noduri de circulaţie denivelate, cinci noi poduri peste canalul Bega, continuarea reabilitării arterelor de circulaţie şi fluidizarea traficului prin semaforizare, sensuri unice, noi artere, pasaje auto şi pietonale.
O altă măsură vizează eliminarea liniei de transport feroviar de suprafaţă între gările Timişoara Nord şi Timişoara Est. Se propune „înlocuirea transportului de suprafaţă prin cel subteran, prin construirea unor linii de metrou cu legături între zonele importante ale municipiului”.
În acelaşi timp, se propune înlocuirea mijloacelor de transport în comun cu altele noi, prin achiziţionarea a 100 de tramvaie noi şi 100 autobuze electrice.
Oricum, până la eliminarea liniei de cale ferată, un plan pe termen lung, se propune construirea unui zid din beton care să atenueze zgomotul generat de traficul feroviar, pentru a-i proteja pe locuitorii din clădirile aflate în zona străzilor Alexandru Ioan Cuza, Popa Şapcă şi Demetriade.
„Prezenţa acestui zid între linia de rulare a trenurilor şi zonele locuite poate produce atenuări ale zgomotului generat de traficul feroviar de 5-10 dB. Pe anumite porţiuni acesta poate fi combinat cu realizarea unor zone verzi de protecţie”, spun autorii raportului.
O altă măsură se referă la dezvoltarea reţelei pentru transportul nemotorizat, cel cu bicicleta şi cel pietonal.
Totodată, se propune aplicarea unui strat de asfalt cauciucat pe mai multe artere de circulaţie din zonele de penetraţie şi din interiorul municipiului.
„Reducerea nivelului de zgomot generat de contactul dintre roată şi calea de rulare se poate obţine prin înlocuirea asfaltului obişnuit cu un asfalt cauciucat, obţinut din combinarea asfaltului obişnuit cu cauciuc fărâmiţat. Aceasta asigură o reducere a nivelului de zgomot de rulaj”, notează autorii proiectului.
De asemenea, se propun montarea de ecrane acustice fonoabsorbante şi realizarea unor zone verzi de protecţie între arterele de circulaţie şi blocurile de locuinţe, spitale, grădiniţe, şcoli, universităţi etc.
Tot pe termen lung, se face referire la finalizarea programului de reabilitare termică şi izolare fonică a clădirilor prin anvelopare şi montarea de ferestre şi uşi fonoizolante.
Tot din proiectele lui Robu, se propun modernizarea Bulevardului Regele Carol I prin ducerea liniilor de tramvai pe mijloc, realizarea unei noi linii de tramvai între Gara de Nord şi Spitalul de Copii, transformarea zonei Catedralei Mitropolitane în spaţiu pietonal prin realizarea unui pasaj subteran pe sub actualele căi de circulaţie, amenajarea pasajului rutier din Piaţa Victoriei, refuncţionalizarea inelului de circulaţie 1 ca inel cu sens unic, în zona centrală, realizarea pasajului de la Solventul, lărgirea pasajelor CF Jiul şi Popa Şapcă, construirea parcărilor supraterane I.C. Brătianu şi Bega, astfel încât să se elimine „traficul staţionar”, şi multe altele.
Mai sunt enumerate amenajarea Gării de Nord şi a Autogării, reamenajarea canalului Bega, extinderea şi modernizarea Aeroportului etc.
În ceea ce priveşte evaluarea costurilor pentru toate acestea, cei care au realizat raportul notează că „informaţiile financiare oficiale nu sunt disponibile din partea Primăriei Municipiului Timişoara”.
Unele măsuri propuse au ca termen anul 2020, altele chiar… 2025.
Străzile cu cel mai mare zgomot
„Proiectul privind planurile de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant în Municipiul Timişoara, precum şi chestionarul privind poluarea fonică, se găsesc pe site-ul Primăriei Timişoara, la secţiunea Documente Publice. Persoanele interesate de acest subiect pot completa chestionarul şi pot trimite sugestii privind reducerea poluării fonice”, spune viceprimarul Dan Diaconu.
Timişorenii chestionaţi până acum au venit cu diverse propuneri pentru reducerea zgomotului: interzicerea claxonatului, transport public gratuit pentru descurajarea transportului individual, interzicerea accesului maşinilor de mare tonaj în oraş, finalizarea centurii de ocolire, montarea de panouri anti-zgomot, achiziţionarea unor mijloace de transport în comun noi, silenţioase, etc.
Potrivit firmei care a elaborat harta de zgomot, cele mai poluate artere din Timişoara sunt: Calea Torontalului, Calea Aradului, Calea Sever Bocu, Calea Dorobanților, Andrei Şaguna, Buziașului, Liviu Rebreanu – Iosif Bulbuca, Calea Martirilor, Cluj, 16 Decembrie, Calea Şagului, Mihai Viteazu, Ferdinand I, General Ion Dragalina, Circumvalaţiunii, Oituz, Locotenent Ovidiu Balea, Simion Bărnuţiu, Divizia 9 Cavalerie, Cetății, Ştefan cel Mare şi Ioan Slavici, unde nivelul de zgomot depăşește, pe anumite porțiuni, 75dB.
Citiți principiile noastre de moderare aici!