Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Timișoara a ajuns și proiectul privind parcarea supraetajată care ar urma să fie construită în cartierul Dacia. Aceasta ar urma să aibă 154 de locuri de parcare și să coste 18,7 milioane de lei, TVA inclus. Ea se va construi pe terenul pe care, în prezent, este o parcare la sol, una cu aproximativ 100 de locuri. Proiectul este unul despre care a vorbit inițial fosta administrație, în urmă cu trei ani și ceva, însă care a fost abandonat (și) pentru că investiția a fost considerată nejustificată. Atunci, era vorba despre 107 locuri de parcare și un cost de 8,5 milioane de lei.

Proiectul de hotărâre „privind aprobarea documentatiei tehnico-economice -faza SF, a indicatorilor tehnico-economici şi a Devizului General pentru obiectivul de investiții «Parcare supraterană cu acces de pe strada Timiș și strada Ulmului»” a fost până la urmă aprobat, însă nu fără emoții. Au fost doar 14 voturi „pentru” – numărul minim necesar –, 3 voturi „împotrivă” și 3 abțineri.

„Investiția va fi realizată pe un teren liber de construcții, având funcțiunea de parcare la sol. Durata de realizare a investiției este de 31 de luni, de la data ordinului de începere, din care 6 luni proiectare, 1 lună pentru derularea procedurii de achiziție, iar durata de execuție estimată este de 24 de luni”, transmiteau, săptămâna trecută, reprezentanții primăriei.

Discuții „politice” între consilierii locali PNL și USR. 15.000 sau 78.000 de euro pe locul de parcare?

Discuțiile pe tema proiectului s-au întins pe câteva zeci de minute. Cea mai mare parte a acestora a fost ocupată de câteva contre între PNL și USR. Pe de o parte, din cauza costului. Liberalii au considerat că diferența de aproximativ 50 de locuri de parcare dintre situația din prezent și proiectul propus nu justifică valoarea investiției.

„Toți cei care am citit proiectul și am dat apoi pe Google Maps suntem absolut convinși că nu există o justificare economică pentru construcția acestei parcări. Ba, sunt convins că și dumneavoastră sunteți convinși, chiar dacă promovați acest proiect de hotărâre. La rândul meu, am renumărat locurile de parcare de la sol de pe Ulmului. Sunt 100, plus-minus, că mai erau pomi pe Google Maps, nu am fost până acolo astăzi. Or, a vorbi de eficiență sau eficacitate pentru 50 de locuri de parcare, cu 19 milioane de lei, este de noaptea minții. Vorbim de 78.000 de euro pe loc de parcare real! Sigur că, în totalitate, investiția are 154 de locuri de parcare, dar beneficiul pentru cetățeni este dat de cele 50 de locuri de parcare suplimentare care sunt la sol”, a declarat fostul viceprimar Dan Diaconu.

De aceeași părere, mai mult sau mai puțin, cu acesta au fost și ceilalți colegi ai săi din PNL: Cosmin Tabără, Ștefan Sandu și Simion Moșiu. Actualul viceprimar liberal a vorbit despre un eventual parteneriat public-privat pentru alte parcări supraetajate, în timp ce ceilalți doi au ținut să spună că există alte zone din Timișoara care au mai mare nevoie de parcări, precum Complexul Studențesc, sau de faptul că firma Vitamin Architects, care a realizat documentația, este firma fostului consilier personal al primarului Dominic Frtiz, Rudolf Graef. În replică, au luat cuvântul viceprimarul Ruben Lațcău și consilierii locali Răzvan Negrișanu și Paula Romocean, care au spus că liberalii denaturează cifrele. În rest, discuțiile au fost mai mult un schimb de replici politice.

„Sunt absolut surprins de cum a început domnul Diaconu, care spunea că știe să citească un proiect de hotărâre. Am pornit de la Google Earth, numărând locurile de parcare. Pe ce suprafață erau? Vă spun eu: dacă adunăm cifrele din proiectul de hotărâre sunt 3.130 de metri pătrați. Acele 90 de locuri sunt pe 3.100 de metri pătrați. Proiectul ocupă 40% din acel teren. Pe 1200 de metri pătrați se face parcarea. De aia are 150 de locuri de parcare. De fapt, 1.200 de metri pătrați se întorc comunității sub formă de spații verzi, iar 600 de metri pătrați sunt suprafață pietonală. Mai mult, se recuperează și terasa. Vorbim de o suprafață care este full bitum acuma, într-o comunitate extrem de densă, pe care apare o construcție pe 40% din suprafață, spații verzi pentru comunitate, o terasă circulabilă, alei și, totuși, este o problemă în continuare. Ați mai amestecat și noțiunea prețurilor. Ați spus 70.000 euro pe locul de parcare, când, de fapt, sunt 15.000 de euro (Lațcău a spus 20.000 – n.r.) pe locul de parcare. Diferența este enormă. Înțeleg că exagerăm, că avem discuții politice, dar hai să nu denaturăm un proiect de utilitate publică într-o discuție derizorie, politică”, a spus, de exemplu, Negrișanu.

Potrivit documentației anexate proiectului de hotărâre, terenul în cauză are 3.130 de metri pătrați. În prezent, sunt 2.550 de metri pătrați (81,47%) de „circulații, parcări, accesuri” și 580 de metri pătrați (18,53%) de spații verzi. Potrivit proiectului, noua construcție va ocupa 1.248 de metri pătrați (39,87%), spațiile verzi vor ocupa 1.241 de metri pătrați (39,65%), iar „circulațiile, parcările și accesurile” – 641 de metri pătrați (20,48%). Așadar, ar veni undeva pe la 24.500 de euro, TVA inclus, locul de parcare. Sau aproximativ 70.000 de euro, dacă luăm doar diferența față de numărul de locuri al parcării la sol existente, varianta sugerată de liberali.

Discuții și pe formă

Pe lângă problema de fond, cea a prețului, a fost adusă în discuție și forma în care a fost (re)adusă în discuție parcarea, printr-o actualizare a proiectului vechi pentru care s-au plătit bani suplimentari.

„Aș vrea ca cineva să ne prezinte o justificare pentru cei 82.000 de lei plătiți firmei Vitamin Architects pentru revizuirea documentației inițiale privind tot o parcare supraterană. Practic, aceeași documentație pentru care noi am mai plătit undeva la 124.000 de lei la nivelul anului 2019 – 2020. (…) Asta aș vrea să întreb, dacă ne poate explica cineva care este o justificare a banilor în plus pe care i-am plătit acestei societăți pentru această documentație și, totodată, să ne explice și care a fost raționamentul pentru care această societate, când a lucrat prima dată la documentație, au rezultat doar 104 locuri de parcare, ca în urma revizuirii să rezulte 154 de locuri de parcare. Ce s-a schimbat?”, întrebase Roxana Iliescu (PRO România), chiar la începutul discuțiilor.

A primit, parțial, lămuriri de la viceprimarul Ruben Lațcău.

„Sunt două motive pentru care proiectul a fost actualizat. Unul: documentația avea mai mult de cinci ani de zile, era expirată și, deci, legal, nu mai putea fi folosită. De ce la vremea respectivă acea documentație nu a fost folosită și nu a produs efecte nu pot să răspund. (…) Al doilea motiv era că am vrut să optimizăm cu această ocazie, prin actualizarea documentației, modul în care este folosit acest spațiu. Prin acest mod, folosind inclusiv terasa – transformată într-o terasă circulabilă – parcarea a crescut cu aproximativ 50% ca locuri de parcare. Cred că este o actualizare care a fost foarte utilă”, a răspuns Lațcău.

Consiliera locală PRO România s-a arătat nemulțumită de răspuns, dar până la final nu a mai primit alte lămuriri. Aceasta a reclamat faptul că „documentația expirată” la care făcea referire Lațcău nu are legătură cu acest proiect, din moment ce Societatea de Drumuri Municipale (SDM) contractase proiectantul în toamna anului 2019, iar documentația realizată fusese votată în aprilie 2020. Ea a remarcat și faptul că achiziția serviciilor pentru actualizarea documentației s-a făcut prin atribuire directă aceleiași firme.

Vă amintim, în 2019, pe locul actualei parcări la sol și eventualei viitoare parcări supraterane au fost dărâmate câteva zeci de garaje. Fostul primar Nicolae Robu spunea că SDUM lucrează la documentație încă din 2018. În aprilie 2020, primăria a și prezentat studiul de fezabilitate care propunea, în principiu, tot o amenajare cu două etaje. Numărul de locuri propus era de 107, iar prețul, de 8,5 milioane de lei. Municipalitatea, la momentul respectiv, nu excludea nici varianta unei construcții cu patru etaje. Până la urmă, în mai 2020, s-a hotărât ca cel puțin temporar să fie realizată o parcare la sol în zonă, iar de atunci a rămas așa.