Ca să intre cu bine în noul an, românii trebuie să respecte anumite tradiţii la masa de Revelion, spune Vasile Focşeneanu, etnograf şi profesor de istorie la Liceul „Aurel Vlaicu“ din Breaza, pentru Mediafax.

Potrivit acestuia, de pe masa festivă nu trebuie să lipsească șapte mere roșii, acestea simbolizând sănătatea. Pe masa de Revelion trebuie să fie şi 12 nuci, simbolul trăiniciei, care trebuie puse într-o strachină. Ele reprezintă cele 12 luni ale anului, iar pentru bunăstare specialiștii recomandă 12 boabe de strugure alb.

„Trebuie să rămână pe masa de Revelion, toate, până la ultima masă de 1 ianuarie. Atunci vor fi ridicate de pe masă”, spune profesorul de istorie pentru Mediafax.

Conform acestuia, dintre legume, ceapa şi usturoiul trebuie să se regăsească în mâncarea de anul nou. Ceapa ”dă vigoare”, iar usturoiul ”alungă spiritele rele”, mai explică acesta.

În ceea ce priveşte carnea, trebuie evitată cea de găină, care, dacă este consumată în noaptea de Revelion, se spune că „zboară norocul din casă”. În schimb, este recomandat peştele, considerat aducător de bani.

De asemenea, vinul trebuie să fie obligatoriu roşu, iar la desert trebuie să fie măcar o prăjitură cu nucă.

„Faţa de masă să fie întotdeauna albă. Simbolizează puritatea şi curăţenia. Să intrăm în noul an curaţi la suflet, şi pe masă. Eventual, masa să fie decorată cu crenguţe de brad sau vâsc”, a mai precizat Vasile Focşăneanu.

Etnograful din Breaza susţine că în localitatea prahoveană se păstrează un ritual de pe vremea romanilor: pocnirea dovleacului. Acest ritual se face pentru prosperitate și sănătate. Dacă miezul dovleacului este moale sau negru, nu este un semn bun.

Tradiții de Revelion în Banat

În judeţele din Banat încă se păstrează o mulţime de datini legate de sărbătorea de Anul Nou.

În unele localităţi din Banatul Montan, judeţul Caraş-Severin, sătenii folosesc calendarul din foi de ceapă pentru a prezice dacă noul an va fi ploios sau secetos. În noaptea de ajun de An Nou se taie din ceapă doisprezece foi, care sunt botezate cu numele lunilor din an. Foile se aşează pe pervazul unei ferestre şi se pune sare în cantităţi egale în fiecare coajă. După miezul nopţii, sătenii încep să aprecieze lunile ploioase după cantitatea de apă care se strânge în fiecare foaie de ceapă.

Nici bănăţenii nu mănâncă la masa de Revelion găină, pentru că se spune că nu le va merge bine. Preferă cocoşul, curcanul sau raţa, ca să aibă noroc în noul an, piftia, pentru ca fetele să aibă tenul curat, peştele, care semnifică prosperitatea, şi gogoşile, semn al hărniciei.

De asemenea, bărbaţii din satele bănăţene beau în noaptea de Anul Nou câte un pahar cu ţuică din prune fiartă, îndulcită cu zahăr ars şi în care se pun sâmburi de nuci, ca să fie sănătoşi.

Potrivit tradiţiei, fetele din Banat se piaptănă şi se uită într-o oglindă care are câte o lumânare în fiecare din cele patru colţuri şi sunt convinse că astfel îşi vor vedea ursitul.