Biserica de lemn de la Muzeul Satului Bănăţean a fost construită în anul 1746, în satul Topla, comuna Mănăştiur, şi avea hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril.
A fost demontată în 1987 şi adusă la Timişoara, unde a fost refăcută între anii 1994 şi 1996. După refacere, biserica a fost resfinţită şi i s-a schimbat hramul în „Naşterea Maicii Domnului”.
Vă reamintim că, în noaptea de 25 spre 26 martie, în jurul orei 3, pompierii din Timișoara au fost solicitați printr-un apel la 112 pentru a interveni în stingerea unui incendiu izbucnit la biserica din cadrul Muzeului Satului Bănățean.
Din nefericire, incendiul cuprinsese întreaga biserică, cu pericol de propagare a flăcărilor la casa parohială și la o troiță aflată în apropiere. Biserica, realizată din lemn și având o suprafață de aproximativ 50 de metri pătrați, a fost grav avariată. În ciuda eforturilor pompierilor de a limita extinderea incendiului, biserica a ars în totalitate, iar acoperișul troiței a fost afectat pe o suprafață mică. Din fericire, bolta pictată era scoasă pentru restaurare și astfel acel element artistic a rămas intact.
„În urma incendiului, au fost aplicate toate măsurile de urgență dispuse de Direcția Județeană pentru Cultură Timiș. Astfel, elementele căzute sau afectate au fost inventariate și depozitate în condiții sigure, într-un spațiu uscat. Interiorul bisericii a fost curățat și verificat sub supravegherea specialiștilor în conservare, iar componentele periculoase au fost îndepărtate. Pentru protejarea structurii rămase, a fost montat un acoperiș provizoriu din structură metalică și membrană PVC”, au declarat pentru Tion reprezentanții Consiliului Județean Timiș.
Biserica de la Topla figurează pe lista monumentelor istorice, însă va fi declasată pentru a putea fi reabilitată mai repede.
„O echipă de specialiști din Sibiu, cu expertiză în restaurarea lemnului, monumente istorice și instalații tehnice, a întocmit un raport de constatare. Acesta recomandă declasarea bisericii ca monument istoric și includerea ei în patrimoniul muzeal al Muzeului Satului Bănățean. Această schimbare nu îi reduce importanța, ci permite muzeului să o includă în continuare în circuitul de vizitare și să o restaureze mai ușor.
În prezent, ne aflăm în procedura legală de declasare. Până la finalizarea și aprobarea acesteia, legea nu permite nicio intervenție asupra bisericii. Restaurarea efectivă va putea începe imediat după ce declasarea va fi oficial aprobată”, ne-au informat, la solicitarea Tion, reprezentanții administrației județene.
UPDATE:
Reprezentanții Asociației Biserici Înlemnite au transmis, marți, că își exprimă profunda îngrijorare în urma intenției privind declasarea Bisericii de lemn de la Topla, monument istoric de importanță națională, aflat în patrimoniul Muzeului Satului Bănățean.
„Declasarea unui monument nu poate fi justificată prin simplificarea procesului de restaurare. Un asemenea demers reprezintă o abatere de la principiile consacrate în legislația națională și internațională privind protecția patrimoniului cultural și echivalează cu negarea valorii a ceea ce a rămas în urma incendiului. În opinia noastră, înaintea oricărei decizii privind statutul juridic al bisericii, este necesară o analiză temeinică și argumentată a valorilor păstrate, realizată de o echipă interdisciplinară de specialiști pe acest tip de patrimoniu”, au transmis Reprezentanții Asociației Biserici Înlemnite.
Potrivit acestora, sunt excepționale vechimea, valoarea arhitecturală și a patrimoniului imaterial, raritatea, unicitatea și valoarea memorial-simbolică a bisericii, iar valoarea peisajului cultural este mare.
În replică, reprezentanții CJT au precizat pentru Tion că recomandarea formulată în raportul de constatare elaborat de echipa ASTRA vizează declasarea bisericii ca monument istoric și integrarea acesteia ca obiect muzeal în patrimoniul Muzeului Satului Bănățean, având la bază următoarele argumente:
– degradările, deși semnificative la anumite componente, nu afectează ireversibil structura și permit o restaurare fidelă;
– experiența pozitivă a Muzeului ASTRA, unde toate cele peste 400 de construcții tradiționale sunt clasificate ca obiecte muzeale, iar intervențiile se realizează rapid, eficient și în acord cu standardele internaționale;
– necesitatea unei intervenții prompte pentru conservarea și redarea în circuit a bisericii.
„Propunerea echipei ASTRA nu înseamnă renunțarea la valoarea culturală a bisericii. Dimpotrivă, scopul este readucerea sa cât mai rapidă în atenția vizitatorilor, printr-un proces de restaurare, care include și bolta pictată, aflată în prezent într-o stare bună de conservare. În același timp, administrația județeană înțelege și respectă poziția exprimată de Asociația „Biserici Înlemnite”. De aceea, va fi publicat integral raportul de constatare și argumentele specialiștilor ASTRA, pentru asigurarea transparenței publice. Conducerea Consiliului Județean Timiș este deschisă la organizarea unei întâlniri tehnice de consultare cu specialiști atestați, inclusiv cu semnatarii comunicatului, pentru a evalua dacă există soluții alternative, conforme cu legislația în vigoare și fezabile din punct de vedere tehnic, care să permită menținerea statutului de monument. O decizie finală va fi luată după parcurgerea tuturor etapelor legale și consultarea instituțiilor competente (Comisia Națională a Monumentelor Istorice, Institutul Național al Patrimoniului, Ministerul Culturii)”, ne-au declarat reprezentanții CJ Timiș.
Pe aceeași temă:
VIDEO. A ars biserica de lemn de la Topla, din incinta Muzeului Satului Bănățean din Timișoara
Asigurările au virat despăgubirea pentru Biserica arsă de la Muzeul Satului Bănățean
Asigurările au virat despăgubirea pentru Biserica arsă de la Muzeul Satului Bănățean
Trimite articolul
X
I0n37u5h says: Intrebare de 1000 de puncte….de ce nu avea asigurare obligatorie????? Cine plateste deplasarea echipei ISU???? Tot noi platitorii de taxe si impozite iar altii decid pe banii nostri. De ce nu administratorul nu este tras la raspundere pt administrare defectoasa si neindeplinirea atributiulir pt care isi primeste salariu. Daca ardea casa unu PF erati bun de plata si se primea si amenda pt lipsa asigurarii. Asta pt cei care vad doar frumosul si nu inteleg directia baniilor
Vladimir Obradovici says: Asociația Biserici Înlemnite își exprimă profunda îngrijorare în urma informațiilor apărute în presa locală, potrivit cărora Consiliul Județean Timiș ar intenționa declasarea Bisericii de lemn de la Topla, monument istoric de importanță națională, aflat în patrimoniul Muzeului Satului Bănățean.
Conform articolului publicat în TION în data de 18-19 mai 2025, singurul argument invocat pentru declasare ar fi „facilitarea restaurării”, fapt care denotă o lipsă gravă de înțelegere și respect atât față de valoarea culturală a monumentului, cât și față de responsabilitatea profesională și legală ce revine specialiștilor în domeniul patrimoniului.
Declasarea unui monument nu poate fi justificată prin simplificarea procesului de restaurare. Un asemenea demers reprezintă o abatere de la principiile consacrate în legislația națională și internațională privind protecția patrimoniului cultural și echivalează cu negarea valorii a ceea ce a rămas în urma incendiului.
În opinia noastră, înaintea oricărei decizii privind statutul juridic al bisericii, este necesară o analiză temeinică și argumentată a valorilor păstrate, realizată de o echipă interdisciplinară de specialiști pe acest tip de patrimoniu, în conformitate cu Legea monumentelor istorice și normele metodologice de clasare și inventariere (18.04.2008), precum și în spiritul documentelor internaționale privind conservarea patrimoniului din lemn.
O evaluare preliminară a valorilor păstrate poate evidenția următoarele:
· Vechime – EXCEPȚIONALĂ: Corpul bisericii de lemn, datat din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost conservat în urma incendiului. Bolta pictată originală a fost salvată și se află în prezent în depozitele muzeului.
· Valoare arhitecturală și artistică – EXCEPȚIONALĂ (ca potențial): Restaurarea fidelă este posibilă pe baza unei documentări și studii complexe interdisciplinare (reconstituiri perspective, reconstituire a elementelor arse, studiul fotografic al urmelor de meșteșug, studiu comparativ cu alte biserici de lemn Banat din parioada respectivă, studiul dendrocronologic, studiul istoric arhitectural, studiul picturii parietale, studiu de rezistență a materialului carbonizat superficial, studiul biologic și experitza structurală). Acestea pot fundamenta o reconstituire autentică, similară modelului de succes de la Povergina (Timiș 2021-prezent).
· Raritate și unicitate – EXCEPȚIONALĂ: Biserica păstrează un brâu decorativ sculptat în relief („funia răsucită”), unic printre cele 28 de biserici de lemn din Banat, simbol descris de cercetătorul Alexandru Baboș ca „Tăria Cerului” – un element de profunzime spirituală și artistică.
· Valoare memorial-simbolică – EXCEPȚIONALĂ: Biserica reprezintă un reper identitar atât pentru comunitatea credincioșilor, cât și pentru publicul larg care vizitează Muzeul Satului Bănățean, unde ocupă o poziție centrală.
Valori din cadrul prevederilor internaționale (încă neintroduse în legislația noastră, cu toate că România a aderat la aceste principii și convenții):
· Valoarea peisajului cultural – MARE: Deși nu mai este în mediul său rural originar, biserica face parte dintr-un nou peisaj cultural, cel al muzeului etnografic în aer liber. Intervențiile recente nepotrivite (precum scena cu o arhitectură invazivă din punct de vedere vizual) afectează însă integritatea și autenticitatea ansamblului.
· Valoarea patrimoniului imaterial – EXCEPȚIONALĂ (ca potențial): Restaurarea acestei biserici poate constitui un proiect școală pentru transmiterea și reînvățarea meșteșugurilor tradiționale (dulgherie, fierărie, sticlărie, tâmplărie) de secol XVIII, formând specialiști în conservarea patrimoniului din lemn, astăzi atât de necesari în România.
Toate aceste argumente, filtrate prin criteriile integrității și autenticității, susțin menținerea bisericii în lista monumentelor istorice de importanță națională. Mai mult, ele indică un potențial remarcabil de valorificare educațională și profesională la nivel european – în cazul în care se va urma un demers școală similar cu cel de la Povergina jud. Timiș.
Precedentul de la Povergina, unde un proiect similar a dus la păstrarea statutului de monument național și la validarea soluției propuse de Comisia Națională a Monumentelor Istorice (CNMI), confirmă fezabilitatea unei astfel de abordări. În cazul de față, conservarea și a boltei pictate reprezintă un avantaj suplimentar, ceea ce face și mai greu de justificat orice tentativă de declasare. Va fi imposibil și ilogic ca o comisie (CNMI) să accepte de această dată faptul că ceea ce a mai rămas în urma incendiului nu mai are valoare și astfel să valideze declasarea.
Pe această cale, solicităm public Muzeului Satului Bănățean și Consiliului Județean Timiș:
· să pună la dispoziție publică raportul de expertiză care argumentează declasarea,
· să respecte procedura legală şi normală în vigoare privind restaurarea unui monument istoric,
· să inițieze un proces riguros de cercetare interdisciplinară cu specialiști consacrați pe acest tip de patrimoniu,
· să consulte specialiști și organismele competente (CNMI, INP, CJT, Ministerul Culturii, ICOMOS, ICOMOS Wood, ICCROM, ONG-uri specializate pe acest tip de patrimoniu),
· și să susțină un proiect de restaurare conform standardelor internaționale de conservare a patrimoniului cultural din lemn.
Totodată solicităm instituțiilor abilitate (Institutul Național al Patrimoniului, Direcția de Cultură Timiș, Ministerul Culturii prin Comisia Națională a Monumentelor Istorice) punctul de vedere la intenția de declasare, ținând cont de argumentele aduse mai sus.
În plus, dacă prin absurd procesul de declasare ar avea succes, acesta presupune un demers cel puțin la fel de complex și de durată precum un proiect de restaurare și deci nu înțelegem sensul acestei inițiative.
Reiterăm punctul nostru de vedere exprimat în comunicatul de presă anterior, care din păcate se adeverește:
„Pe lângă faptul că se pierde ocazia unui proiect cu valoare culturală și educațională de excepție, există riscul ca acest monument să devină un nou caz Margina (2013–2015), adică un exemplu de intervenție distructivă asupra patrimoniului, realizată în grabă, fără studii și fără respect pentru specificul și valoarea autentică a bisericii de lemn.”
Pe lângă aceasta, s-ar crea un precedent foarte periculos la nivel național, prin care se va putea interveni facil pe monumente istorice, în urma declasării acestora.
Asociația Biserici Înlemnite își reafirmă angajamentul pentru protejarea patrimoniului cultural de lemn din România și este dispusă să sprijine demersurile legale și profesionale necesare pentru salvarea acestui monument emblematic.
Dacă este nevoie, punem la dispoziție publică proiectul de conservare restaurare a bisericii de lemn din Povergina jud. Timiș (realizat cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului prin timbrul Monumentelor Istorice), pentru a se înțelege necesitatea unui demers interdisciplinar complex realizat de specialiști M.C. cu experiență în conservarea patrimoniului din lemn, pentru a fundamenta un astfel de proiect de restaurare.
Mai jos atașăm imagini din cadrul șantierului școală de la Povergina.
Sperăm că autoritățile competente vor stopa acest demers periculos pentru viitorul patrimoniului din România.
redactat: dr.arh. Vladimir Obradovici – Asociația Biserici Înlemnite
semnatari: prof. dr. arh exert MC Teodor Octavian Gheroghiu și conf. dr. ing specialist MC Dorottya Makay