Într-o tentativă de a profita politic de pe urma proiectelor pe care Primăria Timișoara nu le-a dus la îndeplinire, Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, se arăta dispus ca instituția pe care o conduce să preia mai multe obiective de investiție pe care municipalitatea nu le-a reabilitat: Ceasul Floral, fostul Ștrand Termal, Grădina de Vară Capitol și fosta Bază Sportivă Uszoda.
Deși inițial nu a spus răspicat nici da, nici nu, la o săptămână de la declarația lui Simonis, primarul Dominic Fritz spune că refuză să cadă pradă orgolilor „celor care au încercat să devină un fel de Batman administrativ”.
„A ajuns la mine acum și oficial o scrisoare din partea președintelui consiliului județean, prin care oferă să preia mai multe mici obiective de investiții ale Timișoarei în grija Consiliului Județean Timiș. E evident că demersul este mai degrabă politic decât administrativ. Tocmai de aceea, spun că au mai fost alți președinți ai Consiliului Județean Timiș pentru care cel mai mare județ din țară a devenit prea mic pentru orgolile lor, care au încercat să devină, nu știu, un fel de Batman administrativ, care să rezolve toate problemele Timișoarei și, într-un fel, să se substituie primarului Timișoarei.
Înțeleg cumva toate aceste pofte, poate fiind și în primul mandat. Da, e foarte bine să existe ambiții, însă timișorenii întotdeauna au respins aceste, nu știu, încercări de impunere cu aroganță și putere politică. Timișorenii întotdeauna au respins aceste încercări de a fi Batman și, tocmai de aceea, răspunsul meu este: județul este destul de mare, problemele, provocările județului sunt suficient de mari și, de aceea, recomandarea mea este să se focuseze pe aceste probleme și provocări”, a declarat Dominic Fritz.
Acesta a dat și câteva exemple de obiective din Timișoara care aparțin de CJT și ar avea nevoie de investiții: curtea Muzeului de Artă, și sediile Bibliotecii Județene Timiș din cartierele orașului, dar și din județ.
„Dacă cineva are poftă de activitate, acolo aș începe și, după ce toate problemele județului s-au rezolvat, atunci mai putem să discutăm dacă să le dau și eu de lucru aici, la Timișoara. O să pun, probabil, ce am spus și în scris și o să îi dau și eu un răspuns”, a conchis primarul.
„Să vadă primăria că avem și bani, și minte”
Simonis prezentase inițiativa de preluare a celor patru obiective în plenul de marțea trecută a CJT. Potrivit acestuia, instituția ar fi urmat doar să le modernizeze, după care să înapoieze „la cheie” primăriei.
„Vom cere de la Primăria Timișoara Ștrandul Uszoda, Ștrandul Termal, Grădina de Vară și Ceasul Floral din centrul orașului. Cu mențiunea că vrem să le luăm în proprietatea Consiliului Județean Timiș, să le refacem, reabilităm și să le predăm primăriei «la cheie». Ca să vadă primăria că avem și bani și minte pentru a face astea”, declarase președintele CJT.
Stadiul celor patru proiecte
Vă amintim, Primăria Timișoara are de ani buni planuri pentru aceste obiective menționate. Niciunul dintre acestea, însă, nu a fost încă pus în aplicare până la capăt.
Baza Uszoda intrase în atenția administrației Fritz încă din vara anului 2021. Atunci, se promitea deschiderea „încă din această vară”. Urmau să fie refăcute terenurile de baschet și, în locul unui bazin, să fie amenajată o zonă de proiecție de filme. Exceptând acțiunile de curățenie, prima intervenție serioasă – și ultima – a avut loc de abia în 2023, când a fost refăcut terenul de baschet de lângă bazine.
Alt proiect al primăriei este cel de la Termal. După ce în primăvara lui 2024 a evacuat în instanță fostul chiriaș, primăria i-a dat ștrandul în administrare societății Horticultura, care ar fi trebuit să facă amenajări și reparații, după care să îl readucă în circuitul economic. Pentru că „valoarea estimată (a lucrărilor – n.r.) a depășit capacitatea sa financiară”, imobilul s-a întors la primărie după aproximativ un an. În toamnă, era în analiză tema de proiectare.
În ceea ce privește Ceasul Floral, discuția e mai nuanțată. Deși primăria nu își propusese neapărat să îl reabiliteze, proiectul a intrat pe buget în mai mulți ani ca urmare a unor amendamente ale consilierilor locali. Până la urmă, un mecanism pentru ceas a fost achiziționat din banii strânși de Lions Diamond Club Timișoara la Balul Florilor de Mai din 2023, iar primăria a decis să încerce doar să schimbe mecanismul și să cosmetizeze suprafața cu flori, însă s-a lovit de refuzul Direcției Județene pentru Cultură Timiș, care a constatat că clădirea nu este sigură pentru exploatare. Ar fi, astfel, nevoie de o investiție mai mare.
În ceea ce privește Grădina de Vară a Filarmonicii „Banatul”, singura investiție majoră de aici a fost anunțată pe vremea fostului primar Nicolae Robu, care voia să o demoleze pentru a face aici un centru de artă, cultură și tehnologie – MultipleXity. Ideea a stârnit nemulțumirea cinefililor și a fost, până la urmă, abandonată, MultipleXity fiind până la urmă mutat pe Take Ionescu, la fostul depou și muzeul STPT.
Grădina de Vară a făcut parte și dintr-un proiect de reabilitare a Sălii Capitol, dar nici acesta nu a mai fost dus la îndeplinire. Altfel, au existat alocări bugetare pentru etapa de proiectare a lucrărilor de „Reparații capitale la Ecranul de proiecție si la gardul grădinii de vară clădire Capitol (Filarmonica)”: 100.000 de lei în 2024, sumă redusă la 59.000 de lei în 2025.
Contextul contrelor
Rămâne de văzut dacă cele patru obiective vor avea parte de investiții în acest an din partea Primăriei Timișoara. În aceeași conferință de presă în care i-a răspuns lui Simonis, Fritz vorbea și despre bugetul Timișoarei din acest an. Ar urma să pornească, de exemplu, șantiere ale unor investiții în valoare totală de 200 de milioane de euro, o parte finanțate cu fonduri europene, dar unele și exclusiv din bugetul local.
De cealaltă parte, în primul an plin de mandat plin al lui Simonis, Consiliul Județean Timiș nu a stat nici el foarte bine pe partea de investiții. A realizat doar 28% din veniturile prognozate și a cheltuit sub jumătate din sumele prevăzute. Mai precis, în loc să investească 440 de milioane de lei, cât era prevăzut inițial, sau 469,4 milioane de lei, cât erau prevederile definitive, CJT a făcut plăți de 199,5 milioane de lei. Adică 45,3% sau 42,5%, în funcție de suma la care ne raportăm.
În ceea ce privește contrele dintre Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, ar fi de amintit că viceprimarul Ruben Lațcău și președintele Alfred Simonis au lansat în trecut atacuri la adresa proiectelor celorlalți – Lațcău a vorbit despre Stadionul „Dan Păltinișanu” al CJT, iar Simonis de Arena „Eroii Timișoarei” a primăriei, pentru care însă și consiliul județean dă bani.
Subiectul a fost aprins recent în urma unor alte contre între cei doi, pe tema Institutului Regional de Oncologie Timișoara (IROT), proiectul de facto al ministerului, dar pentru care Simonis a făcut lobby atât din Camera Deputaților, cât și de la CJT. Legat de acesta, administrația locală poartă de mai mult timp o supărare – a fost inclus în PNRR în detrimentul unei noi maternități municipale, finanțare până la urmă oricum pierdută de minister. Recent, însă, discuțiile s-au axat pe infrastructura de acces în spital.
Știrea pe scurt
Trimite articolul
Xdap, nici de niste incompetenti administrativ n-avem nevoie, dar ce sa si facem, astia au fost votati…
Cinema Dacia!!!! Pe la al catelea cincinal???
Intrebare retorica : Timisoara are primar ??