„Proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar, aflat în dezbatere publică în această perioadă, propune o restructurare semnificativă a examenului de bacalaureat susținut de elevi la finalizarea studiilor liceale. Modificările propuse pornesc de la premisa că un examen de bacalaureat este important din numeroase puncte de vedere. De cele mai multe ori, majoritatea opiniilor fac referire la relevanța examenului de bacalaureat pentru continuarea studiilor la nivel universitar. Acesta este, cu siguranță, un motiv întemeiat pentru a avea un examen credibil, dar, în opinia mea, este un motiv secundar.

Experiența europeană arată că universitățile pot organiza un examen valid de admitere, cu sau fără luarea în considerare a rezultatelor obținute de elevi la examenul de bacalaureat. Un examen de bacalaureat trebuie, în primul rând, să fie obiectiv și relevant pentru a verifica măsura în care școala, până la absolvirea studiilor liceale, a reușit să pregătească elevii pentru viață”, arată deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea, președinte al Comisiei de Educație și Cercetare a PNL.

Potrivit coordonatorului Comisiei de Educație și Cercetare a PNL Marilen Pirtea, examenul de bacalaureat implică o verificare validă a „nivelului de autonomie” al absolvenților de liceu și a capacității de asimilare a informațiilor venite din exterior.

„Relevanța examenului de bacalaureat implică verificarea validă a nivelului de autonomie al absolvenților de liceu, capacitatea lor de a înțelege ce se întâmplă în societate, gândirea lor critică și, desigur, capacitatea lor de a găsi și propune soluții creative la problemele pe care le întâmpină societatea. În acest sens, un examen de bacalaureat relevant pentru România, ca țară a Uniunii Europene, este unul care evaluează mai ales competențele cheie promovate de Uniunea Europeană. Competențe precum cele de literaţie, de comunicare în mai multe limbi, matematice, științifice și, desigur, digitale și civice”, subliniază deputatul PNL Timiș, Marilen Gabriel Pirtea, coordonator al Comisiei de Educație și Cercetare a PNL.

Noua formulă propusă în proiectul de lege vizează evaluarea principalelor competențe cheie pe care Uniunea Europeană le promovează în învățământul preuniversitar.

„Formula de bacalaureat propusă în proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar este una care devine relevantă tocmai prin faptul că vizează evaluarea principalelor competențe cheie pe care Uniunea Europeană le promovează. În acest nou proiect de lege pentru învățământul preuniversitar, evaluarea implică și o probă B, pentru testarea competențelor de comunicare în două limbi străine, dar și proba C, pentru evaluarea competențelor digitale, alături de proba A, care testează integrat competențele generale vizate a fi formate prin curriculum-ul din trunchiul comun tuturor specializărilor liceale (în arii precum limba și literatura română, matematica, științele, istoria și geografia României și Europei și științele socio-umane)”, precizează deputatul Marilen Gabriel Pirtea.

Probele pot fi standardizate de experți în educație. O astfel de abordare axată preponderent pe evaluarea competențelor cheie asociate integrării în societatea contemporană se regăsește în sisteme de învățământ performante din afară, care constituie revelația educațională a ultimilor ani.

„Aceste probe, în felul în care sunt gândite în noul proiect de lege, pot oricând să fie standardizate de către experți în educație, asigurând astfel la un nivel ridicat pentru comparabilitatea intergenerațională, relevanța și obiectivitatea examenelor de bacalaureat din România.

De asemenea, este adevărat că această formulă de bacalaureat lasă în plan secundar evaluarea competențelor specifice diferitelor specializări liceale. Acest aspect este însă, din punctul meu de vedere, unul pozitiv. În primul rând, pentru cei care doresc să-și testeze competențele de specialitate, ori acolo unde chiar este necesară o evaluare finală (cum ar putea fi cazul liceelor vocaționale), va exista opțiunea unui examen național, prin proba E.

O asemenea abordare a examenului de la finalul studiilor liceale, o abordare axată preponderent pe evaluarea competențelor cheie asociate integrării în societatea contemporană se regăsește în sisteme de învățământ performante, precum cele din SUA și Australia, ori cel din Estonia, care, după ultimele rezultate la testele PISA, poate fi considerat drept revelația educațională a ultimilor ani. Așadar, în acest context, proiectul de lege se legitimează într-o practică internațională consacrată, înțeleasă ca abordare generală a examenului de bacalaureat”, completează deputatul PNL Timiș, Marilen Gabriel Pirtea.

Marilen Pirtea îi invită pe toți cei interesați să transmită observații și propuneri legate de pachetul legislativ pentru învățământul preuniversitar, cât și de cel legat de învățământul superior.

„PNL a lansat și o platformă online, pentru comunicare interactivă, care se poate accesa la adresa Legile-educatiei.pnl.ro, un spațiu al dialogului și implicării”, mai arată președintele Comisiei de Educație și Cercetare din PNL, deputatul Marilen Gabriel Pirtea.