Este un moment zero, de la care pornim şi cea fost realizat deja rămâne, iar ce se va face de acum încolo se va face ca totul să fie şi mai bine, a anunţat Horaţiu Rada, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Timişoara 2021 Capitală Europeană a Culturii. Împreună cu reprezentanţii Asociaţiei Patronale Horetim şi cu cei ai Primăriei Timişoara, aceasta a organizat, marţi, o dezbatere referitoare la situaţia din oraş în ceea ce priveşte industria ospitalităţii şi modul în care hotelurile, restaurante, barurile sau agenţiile de turism locale sunt pregătite să facă faţă provocărilor preeveniment şi pe durata deţinerii de către capitala Banatului a titlului de Capitală Culturală Europeană. În acest fel s-a încercat coagularea şi găsirea problemelor pe care acest sector, care va avea un rol extrem de important în acest proiect, le are şi mai ales care ar fi rezolvarea lor.

„Trebuie să ne pregătim de acum și să culegem roadele ulterior”, a declarat, după întâlnire Corina Macri, preşedintele Horetim.

Conform acesteia, necesitatea de cazare din Timişoara nu va fi integral acoperită, ea vorbind despre un anumit deficit de asemenea locuri de cazare, deşi datele statistice arată un grad de ocupare a capacităţii de cazare a oraşului de aproximativ o treime, în medie pe 2018. Rămâne de analizat cât de realiste sunt şi aceste date, atât timp cât majoritatea principalelor unităţi de cazare din oraş spun că sunt rezervate la capacitate maximă de obicei.

Într-adevăr, până la momentul în care Timişoara va primi turiştii este mult de lucrat şi efectele eforturilor trebuie văzute deja înaintea anului 2021, au concluzionat cei prezenţi la dezbatere. Nu sunt mari probleme, majoritatea sunt rezolvabile cu un efort din partea celor implicaţi, mai ales a primăriei, spune Horaţiu Rada.

„Problemele ridicate de participanţi sunt legate de curățenie, iluminat stradal, realizarea de parcări speciale pentru autocare, unde turiştii să poată coborî, nu e ceva extraordinar, se pot rezolva, se vor stabili noi asemenea locuri de parcare. Acum apare nevoia de integrare a problemelor, noi trebuie să grupăm aceste solicitări şi să creem anumite vârfuri de lance, anumite cereri pe care să insistăm. Proiectul este unul complex, sunt implicate autorităţile, inclusiv la nivel naţional. Vorbim de ministerele Culturii sau Transporturilor, de exemplu. Noi ştim cât de mult reprezintă culorile alb-violet pentru Timişoara, că acestea se află pe mijloacele de transport în comun, ar trebui ca pe acestea să apară acum şi sigla proiectului nostru. De asemenea, este nevoie de o hotărâre de consiliu local, prin care să se stabilească în aşa fel încât la publicitatea pentru proiect să se calculeze o impozitare redusă sau chiar zero. Acum este un moment zero, e bine ce s-a făcut și vedem ce se poate face pentru a fi mai bine, de acum înainte”, spune Horaţiu Rada.

Ceea ce este bine, a fost lansat deja un concurs la care vor participa studenţii de la Arte Plastice, prin intermediul căruia se va realiza o mascotă a proiectului Timişoara Capitală Culturală. De asemenea, acum este în curs de semnare un acord guvernamental care va prevede ca pe toate standurile României de la târgurile de turism din străinătate să fie inserată şi sigla proiectului Timişoara Capitală Culturală.

Mai dur legat de proiect s-a pronunţat Simion Giurcă, expert în turism, cu o vastă experienţă în domeniu.

„Cred că suntem rămași în urmă și trebuie să pedalăm acum pentru a recupera. Noi trebuie să ştim cum să atragem turiştii, trebuie să le oferim ceva, dacă nu vor ştii ce există ei nu vor sosi. În acest moment, Timişoara nu are un brand turistic, fiecare vede în felul său oraşul, unii îl apreciază ca oraş unguresc, unii austriac, alţii în alt fel, dar nu există o imagine clar stabilită, nu ştim cum vrem să ne promovăm. Nu este normal ca la 30 de ani de la Revoluţie să nu avem o strategie clară de atragere a turiştilor. Există numeroase probleme, gândiţi-vă că noi primim deodată în acelaşi moment, 20.000 de autoturisme cu turişti, se blochează totul. Este nevoie de o parcare mare, cu 5.000 de locuri, unde să poată fi lăsate aceste maşini şi cu un mijloc de transport în comun să îi aducem în oraş. Turistul trebuie să ştie că el vine pe aeroport şi de aici are cu ce să ajungă în oraş”, a declarat Simion Giurcă, expert în turism.

Tot Giurcă a mai vorbit despre un alt punct important din strategia turistică, despre închirierea de către privaţi a proprietăţilor în sistem hotelier. El a dat ca şi exemplu Clujul, unde la festivalul Untold jumătate dintre vizitatori se cazează la privaţi.

Timişoara şi zonele din jurul oraşului beneficiază în acest moment de aproximativ 87.000 de locuri de cazare, dacă aici includem şi cele disponibile în cadrul căminelor universitare şi a internatelor şcolare, care, în anumite momente ale anului ar putea deveni locuri de înnoptat pentru turişti.