Unul din zece nou-născuți provine dintr-o mamă adolescentă, un fenomen exacerbat în pandemie și cu consecințe psiho-sociale pe termen lung.

O repartizare pe județe, arată că în 2019, județele cu cele mai multe mame adolescente sunt: Mureș – 931, Dolj – 838, Brașov – 830, Iași – 733, Bacău – 722, Constanța – 687, Bihor – 674, Dâmbovița – 544, Suceava – 538, Vaslui – 511.

În județul Timiș, 421 de copii provin din rândul mamelor adolescente, conform INS, date definitive pentru anul 2019.

La polul opus, județele cu cele mai puține mame adolescente sunt Brăila – 248, Mehedinți – 234, Caraș-Severin – 209, Gorj – 190, Tulcea – 187.

Pandemia a îngreunat situația

„Pandemia de COVID-19 a îngreunat accesul la servicii medicale, crescând riscul maternal și adâncind distanța dintre populația vulnerabilă și serviciile de sănătate esențiale. Potrivit Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie”, spun reprezentanții Asociației Salvați Copiii.

Multe fete și femei din zonele defavorizate au recurs la automedicaţie în timpul sarcinii, ceea ce a dus și la riscul crescut de prematuritate și complicații la naștere.

„Nevoia de prioritizare a sănătății materne și de consolidare a incluziunii și a accesului la servicii de sănătate esențiale, precum și la serviciile de sănătate a reproducerii și sănătatea maternă pentru populațiile vulnerabile este mai stringentă ca niciodată”, a spun Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

În România, în 2019, din 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se aflau la prima naștere, iar 29 chiar la a doua naștere, adică aproape 4%.

„Pe segmentul 15 – 19 ani, dintre 17.933 de mame precoce, 74% se aflau la prima naștere, 21% erau la a doua naștere și 4% la a treia naștere. În plus, un număr deloc neglijabil de adolescente sub 19 ani erau la a patra naștere (70) sau chiar la al cincilea copil (11)”, transmit cei de la Salvați Copiii România.

Intervenții în zonele defavorizate

Salvați Copiii România a creat în cadrul programului „Sănătatea mamei și a copilului”, o rețea de incluziune socială și combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) la nivel local. Programul se desfășoară în 16 județe ale țării (Argeș, Brașov, Botoșani, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui). Sunt susținuți 3.000 de copii sub cinci ani, 2.500 de mame tinere și mame minore, 500 de gravide și gravide minore și 2.500 de adolescenți și părinți, oferindu-le suport socio-medical comunitar, informații și soluții.

„În perioada Covid-19 membrii echipelor locale Salvaţi Copiii au ținut legătura telefonic cu autoritățile locale pentru o bună organizare comunitară în contextul actual, intermediind, în funcție de situație, legătura între beneficiari şi instituţii, pentru a facilita intervenţia autorităţilor în caz de urgenţă”, mai spun reprezentanții asociației.

Impactul asupra comunităților

Toți cei incluși în programul „Sănătatea mamei și a copilului” au fost înscriși la medicul de familie, iar procentul de copii vaccinați în schema obligatorie corespunzătoare vârstei a crescut de la 80% până la aproximativ 98%.

Pentru 8 din 10 gravide, acesta a fost primul consult de sarcină de care au avut parte și și-au îmbunătățit cunoștințele privind importanța controalelor medicale, mai ales în timpul sarcinii. Starea de igienă s-a îmbunătățit considerabil prin educație pentru sănătate și oferirea de produse de igienă.

Salvați Copiii este o organizație neguvernamentală care apără și promovează drepturile copilului în România încă din 1990. Desfășoară și o campanie – „Prima Aniversare”, prin care doresc să schimbe povestea nou-născuților prematur sau cu patologii complexe prin dotarea maternităților și secțiilor de pediatrie din România cu echipamente medicale performante.

Pe aceeași temă:

VIDEO. Campanie Salvați Copiii România, pentru bebelușii prematuri sau cu patologii complexe