Denumit „Refacere consolidări Canal Bega în municipiul Timişoara, județul Timiş”, proiectul este finanţat prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Valoarea investiţiei va depăşi 17,5 milioane de lei.
Problemele legate de maluri s-au manifestat mai intens după efectuarea decolmatării Begăi, un alt proiect realizat în urmă cu ceva timp. Aceasta a condus la adâncirea canalului, iar malurile au fost afectate. În aceste condiţii a fost necesară intervenţia prin consolidare. Prin intermediul acestui proiect malurile canalului Bega trebuie reabilitate şi refăcute acolo unde se pune problema.
De intervenit, s-a intervenit pe trei zone: sectorul dintre pasarela Parcul Rozelor la Uzina Hidroelectrică, în lungime de 4,7 km, sectorul de la podul Modoş la podul Iosefin, în lungime de 3,6 km, respectiv sectorul din zona Uzinei Hidroelectrice, aici fiind prevăzute lucrări de sistematizare şi amenajare bazin, cu lungimea de 0,6 km.
Din păcate, lucrările au fost puțin întârziate, dar această problemă se poate remedia, spun reprezentanții proiectului. Motivele sunt multiple. În primul rând, vremea nu a ţinut prea mult cu constructorii, vara acestui an fiind una capricioasă. De asemenea, pentru reabilitarea malurilor a fost necesară scăderea nivelului apelor Begăi. Organizarea unor evenimente publice a făcut necesar ca operaţiunea să fie temporar oprită, nivelul apei fiind ridicat din nou. Un exemplu în acest sens este Bega Bulevard, acţiunea susţinută de Primăria Timişoara.
Gradul de degradare al dalelor folosite la pavarea malului a îngreunat, de asemenea, lucrările. În mare s-a încercat reutilizarea dalelor existente, dar o bună parte dintre acestea erau distruse. În multe locuri a fost necesară şi consolidarea malurilor, pentru stabilizarea acestora fiind turnată şi o centură de beton. Tot în sens negativ, a mai influenţat derularea proiectului şi creşterea necontrolată a ierburilor pe malul canalului, reglementările europene făcând posibilă doar tăierea acestora şi nu şi ierbicidarea. “Acestea cresc şi cu câte şapte centimetri pe zi, din păcate, reglementările nu ne permit ierbicidarea ci doar tăierea acestora”, a spus Marius Perneac, managerul de proiect.
Specialiştii de la Ape, împreună cu constructorul au constatat degradarea puternică a lucrările de consolidare de pe cele două maluri, existând posibilitatea de prăbuşire în albia proaspăt decolmatată a canalului.
Lungimea totală a malurilor unde trebuie intervenit este de 8,9 kilometri, aici fiind inclusă şi amenajarea unui bazin de întoarcere, în lungime de 0,6 kilometri.
Conform celor anunţate de reprezentanţii proiectului, stadiul lucrărilor a ajuns la 44%, deşi în acest moment ar fi trebuit să fie realizată 48 de procente din investiţie. Lucrările trebuie finalizate până în luna martie a anului viitor, iar firma constructoare garantează că nu se va depăși acest termen.
Citiți principiile noastre de moderare aici!