Lucrarea „Interior de bloc”, (original „Ziua” a fost modificat ulterior de către artist) face aluzie la realitatea trăită de un mare procentaj al populației fostului Bloc Estic, care locuia în aceste „sate verticale”.

Aceasta provine din colecția particulară a medicului Sorin Costina și este prima lucrare achiziționată de la Ion Grigorescu, în anul 1972.

Primele asemenea cămine muncitorești își fac apariția în U.R.S.S, în anii ’20, ele fiind proiectate de arhitecții constructiviști ca locuințe colective cu spații de agrement comune, menite să încurajeze socializarea între locatari, promovând un nou model de societate. O dată cu alunecarea comunismului de la utopie la distopie, aceste idealuri au fost corupte, ele ignorând natura umană, care înclina spre dorința de intimitate.

„Muzeul Național de Artă Timișoara dorește să onoreze acest valoros artist, în paralel cu Muzeul Național de Artă Contemporană din București, care în perioada 2021-2022 prezintă iubitorilor de artă o a doua ediție a retrospectivei dedicate lui Ion Grigorescu, o expoziție de mare anvergură”, au transmis reprezentanții instituției.

Aflat mereu în contradicție cu valorile promovate de arta epocii, Ion Grigorescu abordează teme tabu descurajate la momentul respectiv. Corpul uman exercită o mare fascinație asupra artistului, astfel există o paralelă între nudurile care apar în această lucrare și seriile fotografice realizate de artist în anii ’70, în care își folosește propriul corp gol pentru a-și împinge limitările în numele artei.

Potrivit reprezentanților muzeului, pe spatele tabloului este inscripționată litera „R”, deoarece aceasta lucrare a fost respinsă de Uniunea Artiștilor Plastici.

„Analizând acest însemn, ne confruntăm cu același refuz pe care Ion Grigorescu l-a trăit de nenumărate ori la începutul carierei, în „Epoca de aur”. Aceste îngrădiri l-au forțat pe artist să se retragă în intimitatea studioului său de unde a realiat scurt-metraje și performance-uri care criticau abuzurile societății românești. Singurii care puteau viziona aceste manifestații erau persoanele apropiate și colaboratorii artistului. În pofida acestor dificultăți, artistul reușește să găsească soluții inovatoare pentru a se exprima”, au mai precizat reprezentanții Muzeului Național de Artă din Timișoara.