O altă realitate tristă este că în România unul din 10 copii se naște înainte de termen, iar riscul unei nașteri premature este în prezent la 11% din sarcini. Pentru supraviețuirea acestor copii, atât personalul medical cât și familiile duc o luptă permanentă, însă mamele sunt personajele principale, eroinele care fac eforturi supraomenești, cele care trec prin stări psihice de neimaginat, intense și profunde și de multe ori la limita suportabilității.

Colectivul Clinicii de Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara vrea ca bebelușii prematuri să aibă mămici fericite. Calitatea vieții acestor mame de copii născuți prematur poate fi îmbunătățită substanțial prin amenajarea biberoneriei la standarde conforme cu prevedirile legilor în vigoare, dar şi prin realizarea de psihoterapie individuală și de grup şi oferirea de condiții de cazare adecvate mamelor însoțitoare. În acest moment calitatea spaţiilor existente pentru mame şi biberonerie este una total neadecvată.

În prezent, locul în care se prepară laptele pentru nou-născuții care nu pot fi alăptați funcționează într-un spațiu impropriu din punct de vedere igienico-sanitar și nu respectă circuitele legale. Acestea prevăd că este necesară amenajarea unei bucătării specializate (“biberonerie” sau “bucătărie de lapte”), organizată şi conformată capacităţii secţiei. Spaţiile componente ale bucătăriei de lapte se amenajează ţinând seama de echipamente și pentru a facilita fluxul tehnologic: primirea, spălarea şi sterilizarea biberoanelor/componentelor pompelor de muls; prepararea laptelui; umplerea biberoanelor, răcirea, distribuţia acestora; anexe pentru depozitare; camera de muls.

Dotările necesare includ plita prin inducție, pompe de muls, autoclav pentru sterilizator și aparate de purificare a aerului pentru înlăturarea riscului de infecții.

Nou-născuții internați în secția de Neonatologie și Terapie Intensivă Neonatală au nevoie de o biberonerie nouă pentru îmbunătățirea condițiilor de primire, preparare și distribuire a laptelui. În prezent, la Maternitatea Bega sunt recuperați anual între 80 şi 100 de nou-născuți cu prematuritate extremă, cu vârsta cuprinsă între 24-32 de săptămâni și cu greutatea la naștere cuprinsă între 500-1.500 grame, a căror durată totală de recuperare poate fi de 30-90 de zile sau mai mult, în funcție de gradul de imaturitate şi/sau de patologia asociată, cu rezultate și indicatori de performanță la standarde comunitare.

Cu pași mărunți, dar extrem de importanți, Clinica Universitară Bega și Rotary Club Timișoara Cetate, doresc realizarea unui proiect comun, prin care o asemenea incintă să fie amenajată în următoarele luni. Evoluția acestor prematuri depinde de starea de sănătate fizică și psihică a mamei. O mamă care depășește cu bine perioada de prematuritate va răspunde cu ușurință și cu lejeritate necesităților de afecțiune și atașament ale copilului ei. Dacă nu se intervine imediat după naștere la aceste mame, din punct de vedere psiho-comportamental, pe termen lung, la copil, pot apărea probleme de comportament, întârziere în dezvoltare, depresie și anxietate. Biberoneria Bega este un proiect unic în România. Implicarea Clubului Rotary Cetate ar însemna nu doar o viață mai bună și mai simplă pentru mamele copiilor prematuri care nasc la maternitatea de pe Victor Babeș ci și o premieră națională și, cel mai probabil, un proiect pilot care va fi implementat ulterior și în alte maternități din România.

Suma care ar urma să fie investită ajunge la aproximativ 30.000 de euro, plus valoarea amenajărilor pentru această incintă. Vor fi achiziţionate: 4 pompe profesionale de muls – 9.000 euro, 3 aparate de purificare a aerului – 1.500 euro, un sterilizator autoclave – 4.000 euro, mobilier – 2.000 euro, plus modernizarea accesului – 5.000 euro. Este vorba şi despre amenajarea a trei camere: reparații de tencuială, zugrăvit, instalație electrică și de încălzire, linoleum antibacterian.

Proiectul ar urma să dureze câteva luni şi, cel mai probabil, va fi gata înainte de sărbătorile de Paşti, am aflat de la Cristian Grădinaru, preşedintele Clubului Rotary Cetate.