Din 1999 și până în 2019, banii europeni au modernizat mai bine de 700 de kilometri de drumuri județene, străzi orășenești și șosele de centură, au reabilitat termic peste 250 de blocuri, au renovat și dotat 35 de centre sociale, 65 de școli și 20 de ambulatorii. Iar exemplele de bune practici pot continua și pe zona de business, iar responsabilă pentru acest bilanț este echipa ADR Vest, condusă de Sorin Maxim, cel mai vechi angajat al agenției. De la 5 angajați în 1999, ADR Vest a ajuns la 104 oameni într-o echipă bine închegată, spune directorul.

Sorin Maxim are 47 de ani, trei copii și spune că ADR Vest este al patrulea copil al său. Este licențiat în management, informatică și matematică și cunoaște foarte bine limbile engleză și franceză. Ce reprezintă 20 de ani în ochii directorului Sorin Maxim aflați în interviul de mai jos.

Reporter: Ce înseamnă 20 de ani de ADR Vest?

Sorin Maxim: Este o perioadă foarte lungă de timp în care am făcut foarte multe lucruri și acum, gândindu-ne retrospectiv, pare foarte scurtă. Cred că atât eu cât și colegii mei putem spune cu mândrie că suntem bucuroși de ce am făcut în ultimii 20 de ani. Chiar dacă începutul a fost mai greu și mai lent, pot spune că ultimii ani, în special ultimii 10, au fost foarte plini de rezultate. Și ne putem uita cu ochiul liber în aproape toate orașele din regiune unde sunt obiective pe care noi le-am finanțat într-o formă sau în alta. Pornind de la infrastructura de bază, care înseamnă drumuri sau reabilitarea unor piețe sau reabilitarea zonei de transport, putem continua cu ceea ce înseamnă educația, unde am finanțat foarte multe licee, școli generale, școlii primare, cu sănătatea, am finanțat foarte multe ambulatorii. Pot spune că suntem una dintre regiunile cu foarte puține ambulatorii care nu au fost reabilitate și acestea sunt pe actualul program operațional regional. Am finanțat toate unitățile de primiri urgențe din spitalele județene ale celor patru județe, acum sunt proiecte în implementare, zona de reabilitare termică și foarte multe alte lucruri pe care nu le pot prinde în câteva cuvinte.

R: Dacă vorbim despre cifre, care este suma atrasă în cele patru județe din regiune?

S.M.: Dacă vorbim în cifre, peste 1 miliard de euro este suma pe care noi deja am atras-o în Regiunea Vest în acești 20 de ani.

R: Sunteți chiar de 20 de ani la ADR Vest. Cum ați reușit să convingeți administrațiile locale să atragă fonduri europene?

S.M.: Da, sunt chiar cel mai vechi angajat al agenției. La acest moment, pretenția noastră este mai mare decât ritmul în care noi facem lucrurile să se miște, dar eu cred că este o evoluție fabuloasă față de anul 1999, când am pornit. Evident că la început lucrurile erau foarte rudimentare. Am curajul să spun asta, pentru că nu existau proceduri, nu existau detalii ale ghidurilor, lucrurile erau neclare, nu știam nici noi cum funcționează un mecanism. Până nu trece un ciclu de proiecte prin mâna ta, e greu să te pronunți, dar lucrurile au avansat foarte repede și eu cred că echipa din agenție a fost foarte receptivă. Ne-am dezvoltat instituțional foarte bine și foarte sănătos și pot spune că aici a fost și meritul politicului, care ne-a acordat încredere, a fost o foarte bună simbioză între politic și tehnic, fiecare și-a făcut partea lui. Noi am avut mână liberă să putem gestiona resursele după principii foarte corecte, transparente și sănătoase.

R: Dacă vorbim despre mediul privat, sunt mulți români care au reușit să atragă fonduri europene. Ce le-ați spune celor care poate nu au curajul să scrie un proiect și să ceară bani de la UE?

S.M.: Cred că puterea exemplului, în primul rând, este foarte important de luat în seamă. În al doilea rând, doar cei care nu au încercat și nu au văzut că sistemele funcționează și banii sunt cât se poate de corecți și de transparenți, doar aceia pot emite un fel de opțiune de a nu depune sau de a nu face un proiect. Am avut o firmă care a aplicat cu 23 de proiecte, din care 21 au fost finanțate. Firmele private au fost un partener foarte agil, foarte rapid s-au mișcat în privința implementării. Pe actualul POR cel mai repede s-au implementat proiectele din mediul privat, pentru că ei știu exact ce vor, știu exact interesul și au resursa în momentul în care pornesc.

R: Care este cea mai mare reușită din ultimii 20 de ani la ADR Vest?

S.M.: O întrebare foarte complicată, de multe ori spun că ADR este al patrulea copil al meu. Am trei copii și ADR e al patrulea. Cea mai mare reușită este echipa pe care am reușit să o formez. Am foarte mulți oameni pe care i-am luat de pe băncile facultății și i-am format, unii dintre ei sunt directori, alții sunt coordonatori de departamente, alții sunt experți și acest lucru mă bucură cel mai tare. Și mă bucură și încrederea pe care beneficiarii o au în munca noastră în tot acest timp, pentru că în final tot ce spunem noi acum se face cu oameni pentru oameni și încrederea în general se câștigă foarte greu și se pierde o singură dată. Asta este esențial în relația pe care o avem cu un primar, chiar dacă el este un primar, el reprezintă o comunitate de zeci sau poate sute de mii de oameni, care trebuie și ei să beneficieze de aceste resurse pentru a putea să acceadă la o calitate a vieții mai bună.

R: Am vorbit despre reușite, dar vorbim totuși despre 20 de ani. Trebuie să vă amintiți și un eșec, ceva ați fi făcut altfel în tot acest timp.

S.M.: Sunt lucruri pe care am încercat să le facem, cred că în zona de coagulare a parteneriatelor, a transferului de puterea exemplului și a colaborării între comunități este mai mult de făcut și cred că și noi mai avem multe de făcut. Cred că și în zona de servicii către zona privată trebuie să ridicăm puțin mai mult ștacheta, în sensul că am creat clustere și un centru de inovare și transfer tehnologic, dar trebuie să ducem serviciile pe care noi le oferim spre altă zonă mult mai complexă și să investim mai mult în această direcție. Pe fonduri europene funcționăm foarte bine, dar în zona de servicii pe care noi le prestăm pentru zona privată cred că mai este mult de lucrat.

R: Un proiect de suflet?

S.M.: Aș putea spune că este bazinul olimpic din Reșița, nu neapărat pentru că sunt de acolo, dar cunoșteam obiectivul. Am fost acolo de foarte multe ori și era închis de 12 ani și, din păcate, autoritățile nu aveau acel obiective printre priorități. Aveau niște poduri, aveau niște drumuri, care din păcate sunt la fel și acum și nu au avut de suferit în această perioadă. A fost o muncă destul de complexă, mi-am asumat multe riscuri când mi-am propus ca acel proiect să fie finanțat, pentru că știam ce impact va avea mai târziu în comunitatea locală. Acolo se antrenează 1.000 de copii cel puțin zilnic. Știam impactul, sunt foarte multe proiecte care aparent nu sunt importante, dar au un impact în societate. Cred că pe acestea trebuie tot timpul să le promovăm, chiar dacă aparent nu sunt rentabile financiar. Cred că în zona de sănătate și educație întotdeauna este loc de mai mult și de mai bine.

Mai demult știam să facem proiect de impact cu bani mai puțini, acum deja pretențiile financiare au devenit un pic mai mari și uneori poate nu sunt neapărat legate în mod direct și de impactul pe care ele îl generează, deci trebuie să fim foarte atenți la valoarea banilor.