Organizată de Muzeul de Artă Timişoara, în colaborare cu Centrul de Studii Avansate în Istorie Timişoara şi Universitatea de Vest, dezbaterea internaţională pe tema ”Ce este Istoria Conceptuală. Definiţii, interpretări, naraţiuni” se va desfășura vineri, 1 noiembrie 2013, de la ora 10:00, în Sala Baroc a Muzeului de Artă Timişoara (MArT) din Piaţa Unirii nr.1. Cu această ocazie, vor fi prezentate publicului câteva lucrări de pictură inedite, ale maestrului Ştefan Câlţia, din Colecţia dr. Ina Cosoroabă. Microexpoziţia prefaţează o amplă expoziţie retrospectivă dedicată de artist Timişoarei, pe care MArT o va organiza şi găzdui în cursul anului 2014.
”Artist complex şi novator, format la şcoala de artă a Timişoarei sub coordonarea lui Iulius Podlipny şi la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti sub îndrumarea lui Corneliu Baba, maestrul Ştefan Câlţia are rar întîlnita capacitate de a transmite mesaje despre realitatea lumii înconjurătoare, fără a picta realitatea. Precizia desenului, rigoarea şi tehnicile tradiţionale de reprezentare a obiectelor şi personajelor, precum şi virtuozitatea în mânuirea culorilor au însoţit permanent demersul creator al artistului. Pictura lui Câlţia e o combinaţie între vechi şi nou, dar mai ales o reinterpretare a vechilor teme cu mijloacele artistice de astăzi. În cazul său avem de-a face cu unul dintre fascinantele mesaje plastice, respectiv cu o relaţie liberă între universul artistului si mediul înconjurător. De unde, absenţa dogmatismului, a simbolurilor fixe şi a obsesiilor esenţialiste. Miturile, arhetipurile şi ritualizarea imaginarelor origini ale omenirii – trăsături ale medievalităţii – sunt lăsate în seama idealiştilor incurabili. În schimb, cum ar fi gândit Ionesco, e valorificată şansa de a amplifica în mod radical grotescul şi caricatura până în locul unde începe tragicul. Urmărind tablourile lui Câlţia ai impresia că nu găseşti nici începutul şi nici sfârşitul lucrurilor. Descoperi însă drama umană, căutările şi rătăcirile labirintice ale fiinţei umane, metamorfozele ei fizice şi spirituale. Tablourile lui Câlţia stimulează imaginaţia privitorului, dar invită şi la o meditaţie asupra destinului omenesc. Andreas Heider – unul dintre criticii de artă ce a observat contradicţiile şi originalitatea acestei opere – spunea că personajele, jumătate oameni şi jumătate animale, din tablourile lui Câlţia nu dau întotdeauna impresia că sunt serioase, aşa cum, în realitate, ele sunt. Artistul trimite către tenebros şi absurd, către mascarade părând a explica tragedia globală a omenirii prinsă într-un imens păienjeniş autoconstruit din care nu are scăpare. Libertatea lui Câlţia este vizibilă peste tot. Parcă dintr-un colţ al fiecărui tablou zărim chipul artistului zâmbind ironic şi îngăduitor după ce şi-a formulat mesajul ambiguu. Fără interpretare este imposibil să înţelegem fabulosul şi absurdul acestei arte”, notează Victor Neumann, prefațând evenimentul.
Citiți principiile noastre de moderare aici!