O timișoreancă a tras un semnal de alarmă pe Facebook cu privire la situația de la Zoo Timișoara. Spune că este inacceptabil cum se prezintă grădina și că decența, bunul simț și compasiunea față de animale nu cer bugete uriașe.

„De vizitatori nu ducem lipsă. Mă întreb însă de ce nu reacționează nimeni. Poate pentru că mizeria a devenit normalitate, așteptările au pierit, părerea de rău se limitează la «ce să-i faci, așa-i la noi»… atât de trist. Și totuși, mulți părinți își duc copiii să vadă animalele și lupta lor pentru supraviețuire. Ce spune asta despre noi, ce valori transmitem copiilor noștri? Mahatma Gandhi spunea că «măreția și progresul moral al unei societăți nu pot fi judecate decât după modul în care își tratează animalele»… Grădina zoologică din Timișoara nu respectă condițiile de bunăstare a animalelor – acestea sunt stresate, neîngrijite, unele chiar nemâncate. O suricată șchiopătând. O pasăre nandu bolnavă, aproape fără viață în nisip. Cerbi în nămol. Un păun fără pene. O căprioară alergând cu anxietatea animalului captiv, disperat, izolat de turmă. Șobolani mișunând în țarcul maimuțelor – o pisică domestică a prins unul chiar sub ochii vizitatorilor… Buruieni, crengi uscate, apa din habitatul rațelor murdară, plină de gunoaie și pene, bănci prăfuite”, a scris Liliana pe Facebook.

Reprezentanții Zoo spun că situația nu este atât de gravă precum este prezentată. Ei au explicații pentru fiecare comentariu al timișorencei revoltate de cum arată Grădina Zoologică.

„Este adevărat, o suricată șchioapătă și este sub tratament și în atenția medicului veterinar. Pasărea Nandu nu este bolnavă, nu este nici moartă, așa este poziția ei anatomică atunci când doarme sau când se odihnește. Nămolul din adăpostul cerbului și ciutelor reprezintă «zona de îmbăiere» (se poate muta dacă deranjează vizual) – este un comportament perfect natural pentru aceste animale să se îmbăieze în noroi (este în sistem de apărare contra căldurii și contra paraziților externi – nămolul se usucă în conglomerate care încastrează și acești paraziți externi, dacă există). Căprioara care «aleargă cu anxietatea animalului captiv» este un exemplar crescut «la mână» de un cetățean, care ne-a donat-o”, au explicat reprezentanții Grădinii Zoologice pentru TION.

Căprioara este ținută separat pentru că nu s-a adaptat cu celălalt exemplar de căprior și aleargă pe lângă gard pentru a căuta compania oamenilor cu care s-a obișnuit, mai spun cei de la Zoo, comportamentul deviant fiind foarte des întâlnit la animalele sălbatice crescute și îmblânzite de om.

Cât despre păunii fără pene, specialiștii Zoo spun că este o perioadă de năpârlire, care la păsările de acest gen are loc după sezonul de împerechere. Apa din bălți arată așa din cauza „procesului de înflorire a apei cauzate de temperaturile ridicate, iar penele din apă sunt rezultatul năpârlirii păsărilor”.

„În ceea ce privește șobolanii, recent s-a făcut deratizare, dar, în unele zone, de exemplu, în habitate, nu se pot pune capcane sau momeli cu otravă pentru că este periculos pentru speciile din acele habitate). Pisicile domestice sunt prezente special pentru a ține sub control populația de rozătoare în aceste habitate inaccesibile pentru momelile clasice”, mai spun reprezentanții Grădinii Zoologice Timișoara.

Cât despre spațiile verzi, acestea sunt cosite periodic, ne-au mai precizat oficialii Zoo.

La Zoo Timișoara sunt 49 de colecții de animale vii, sălbatice, indigene și exotice, aproape 300 de exemplare de animale, conform reprezentanților primăriei.