Dacă ar fi să citim strict numele lucrărilor de pe simeze („Revoluţie”, „Democraţie”, „Moarte la oraş”, „Disperare”, „Ochiul atoatevăzător”  ş.a.) am fi îndreptăţiţi ca ele să dea identitate unor picturi ancorate zdravăn în figurativ, de nu chiar în realism, cu accente în socialul copleşitor al unei epoci de criză. Nimic din toate acestea nu se întâmplă însă pe pânză, unde artista aşterne compoziţii cu cromatică densă, imagini ce trimit la floral, dar în egală măsură la stări indefinite ce trec pe sub pleoape în încercarea de a înţelege o lume în disoluţie. Sensibilă şi fantastă, ea remodelează ceea ce o înconjoară transformând totul în ţesături ce-şi pierd materialitatea spre a se contopi într-o zonă în care sumbrul se lasă amestecat cu luminosul la fel ca în vis. În vădită evoluţie faţă de expoziţiile anterioare ale pictoriţei, România, te iubesc propune, după cum a remarcat la vernisaj conf. Univ. Dr. Dacian Andoni, „o extindere a percepţiei vizuale”.

CODRINA DIANA TOMOV