Ce este melatonina

Melatonina este un hormon secretat de glanda pineală (numită și epifiză) situat în creier. Este produs în concentrație mare seara și în concentrație scăzută în timpul zilei și ajută la menținerea ritmului somn – veghe (numit și ceas biologic sau ritm circadian). Pe scurt, melatonina decide când să adormi.

Melatonina este disponibilă și sub formă sintetică, fiind fabricată în laboratoare, ca medicament sau supliment alimentar. Acest hormon sintetic, folosit mult timp de stewardese pentru a atenua jet lag, este din ce în ce mai popular împotriva tulburărilor de somn.

Dar melatonina trebuie prescrisă cu înțelepciune și nu este potrivită pentru toată lumea. Iată cinci lucruri de știut.

1. Favorizează adormirea

Melatonina poate influența creierul în două moduri: poate promova somnul sau poate ajuta la sincronizarea ritmului circadian cu cel al soarelui.
Efectul benefic al melatoninei este cel asupra tulburărilor de somn legate de disfuncționalitățile ceasului nostru biologic, în special sindromul fazei de somn întârziat, în care oamenii adorm lent și, prin urmare, întârzie să se trezească. Acest sindrom poate fi, pe de altă parte, caracterizat printr-o fază de somn avansată, în care oamenii adorm devreme seara și se trezesc foarte devreme dimineața. În orice caz, se crede că melatonina funcționează prin resetarea ceasului corpului. Mai multe studii, inclusiv o meta-analiză a nouă studii publicate în 2010, concluzionează că melatonina este eficientă în tratamentul sindromului fazei întârziate.

În plus, Health Canada recunoaște melatonina ca un tratament pentru tulburările de somn la adulți.

2. Nu este o soluție la insomnie

Melatonina scade timpul necesar adormirii, dar nu îmbunătățește semnificativ calitatea și durata somnului, potrivit mai multor studii. Potrivit unei analize a 35 de studii controlate publicate în 2014, eficacitatea sa este limitată. O meta-analiză publicată în 2005 a remarcat faptul că melatonina ar induce somnolență și somn și ar putea îmbunătăți tulburările de somn, dar măsurile de evaluare a somnului și dozele de melatonină variază adesea de la un studiu la altul, ceea ce face dificilă compararea rezultatelor. Melatonina ar avea, de asemenea, efecte modeste asupra calității somnului celor care lucrează de noapte.
Durata scurtă de viață a melatoninei – după 20 de minute, corpul practic a eliminat-o – poate explica parțial această eficacitate limitată. Somnolența dată de melatonină este rapidă și tranzitorie și durează trei până la patru ore. În plus, melatonina trebuie administrată la un anumit moment și într-o anumită doză, care este dificil de determinat, deoarece variază de la persoană la persoană. Prin urmare, melatonina funcționează foarte bine la unii și nu are niciun efect la alții.
Se spune că insomniacii cronici se numără printre cei care nu se pot bucura de beneficiile melatoninei. Cel puțin, niciun studiu nu a arătat până acum un efect semnificativ asupra acestor subiecți.

3. Previne efectele jet lag

Autorii unei revizuiri a nouă studii clinice controlate cu placebo publicate în 2002 de Cochrane, o rețea globală de cercetători în domeniul sănătății, au ajuns la concluzia că melatonina, luată aproape de culcare (de la 22 la miezul nopții) după ce a ajuns la destinație, a diminuat efectele jet lag asupra călătorul al cărui zbor traversase cinci sau mai multe fusuri orare. Și utilizarea ocazională pe termen scurt ar părea sigură. În 2009, o analiză a 14 studii a concluzionat, de asemenea, că melatonina poate fi benefică pentru călători.

4. Nu provoacă efecte secundare pe termen scurt

Melatonina este considerată sigură pe termen scurt, indiferent dacă este vorba de adolescenți, copii, fetuși sau bebeluși alăptați.

Au fost raportate unele reacții adverse pe termen scurt, cum ar fi: greață, cefalee, crampe abdominale, diaree, amețeli, somnolență, vigilență scăzută, insomnie, coșmaruri. Cu toate acestea, aceste efecte sunt rare și, în majoritatea studiilor, nu sunt considerate a fi superioare celor ale placebo. Câteva studii pe termen lung arată că cunoștințele despre eficacitatea și siguranța melatoninei luată pe o perioadă lungă de timp sunt limitate.

De asemenea, melatonina este contraindicată persoanelor cu tulburări imune datorită capacității sale de a stimula sau de a încetini reacțiile sistemului imunitar.

5. Nu avem îndrumări pentru copii

Studiile privind eficacitatea melatoninei asupra somnului copiilor sunt contradictorii datorită diversității subiecților și diferențelor de dozare, când au avut loc studiile și metodologiile alese. Acesta este motivul pentru care nu există ghiduri pediatrice clare cu privire la acest subiect, spun specialiștii. De fapt, aceștia recomandă melatonina pentru tratarea tulburărilor de somn numai la adulți.

Cu toate acestea, dintre medicamentele studiate pentru tratarea insomniei la copii, numai melatonina este considerată sigură și eficientă pentru utilizarea pe termen scurt. Studiile efectuate pe grupuri mici de copii (62 și 40 de copii) cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani cu insomnie au arătat că melatonina a redus timpul de adormire și a prelungit durata somnului. Nu există dovezi care să susțină utilizarea melatoninei la copiii cu vârsta sub doi ani.

716