– L-aţi însoţit joi pe Excelenţa Sa Henri Paul, ambasadorul Franţei în România, de-a lungul vizitei pe care a făcut-o în Timişoara, la Centrul pentru Refugiaţi al UNHCR şi în Timiş, la Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa. De ce aceste obiective?

– Pe domnul ambasador l-a interesat pregătirea noastră pentru Schengen şi o altă   temă legată de Franţa, problema romă. În acest context, Centrul de Refugiaţi era o pată de culoare pentru domniile lor şi nu ştiau în ce măsură, în cadrul intrării noastre în spaţiul Schengen, va influenţa sau nu intrarea unor apatrizi în spaţiul Schengen.

Au fost în Centrul pentru Refugiaţi, au văzut programele, au văzut modul de lucru şi s-au convins că acest centru are un statut aparte, este unic în Europa şi în niciun caz nu va încurca pe nimeni dacă România intră în spaţiul Schengen.

– În contextul problemei romilor, ce referiri a făcut domnul ambasador Henri Paul legat de Centrul pentru Refugiaţi?

– Observaţiile francezilor sunt constante şi, în ultimul timp, des vehiculate. O parte dintre ele pleacă de la realităţile din Franţa, ceea ce e normal şi le ştim şi noi, însă pe de altă parte, necunoscând foarte bine situaţia din România, au aşteptări care, în opinia mea, nu sunt tocmai în concordanţă cu posibilităţile lor şi ale noastre.

Cert e însă că va trebui să colaborăm şi concluzia a fost că, în prezent, e foarte bună colaborarea româno-franceză la aris, la nivel de poliţie. Va fi nevoie de o colaborare şi aici, la nivel de informaţie.

– Concret, să se facă ce anume?

– Concret, francezii sunt specializaţi în observarea şi urmărirea unor reţele ce pot deveni periculoase – ceea ce la noi nu e specific – reţele de droguri care apar în România abia în ultimii ani şi nu avem experienţa necesară. Cu expertiza lor am putea să prevenim ca şi la noi să apară astfel de reţele şi am putea folosi această expertiză şi în alte probleme. Pe de altă parte, am fost de acord că noi trebuie să accesăm cât mai mulţi bani europeni din Fondul Social European, unde populaţia care este cea mai năpăstuită din România – şi o parte din ea este cea de etnie romă – poate fi educată. Am insistat pe faptul că începuturile trebuie făcute cu copiii.

Delia S. Barbu