Sâmbătă seara, la Centrul Reformat din cartierul Fabric, a avut loc Gala festivă, la care au luat cuvântul Tamás Sulyok, președintele Ungariei, Emil Constantinescu, fost președinte al României, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, și fostul episcop László Tőkés.

„Drumul spre libertate al României a plecat de aici, de la Timișoara, în 15 decembrie 1989. După decenii de teroare și opresiune, oamenii s-au regăsit. Mai corect spus, s-au regăsit unii pe alții: vecinul cu vecin, studentul cu muncitorul, românii cu maghiarii, reformații cu catolicii, ortodocșii cu baptiștii și invers. Revoluția din România este despre apărarea celuilalt, despre apărarea unui om care a dorit un viitor mai bun. Jos cu minciunile comunismului, jos cu teroarea dictaturii!.

Pentru solidaritate, valori, prietenie și înțelegere în mod european, László Tőkés are merite deosebite. Curajul său a adus timișorenii în stradă. Datorită opoziției sale, a început revolta care a adus, în final, libertatea și a pus capăt regimului de teroare și inuman al lui Ceaușescu”, a spus Tamás Sulyok, președintele Ungariei.

„Românii și maghiarii au strigat împreună «Libertate!»”

Istoria comună a maghiarilor și românilor, spune Tamás Sulyok, deși „are câteva puncte negre”, a fost marcată, în principiu, de solidaritate.

„Sunt și foarte multe puncte luminoase. Unul dintre ele este chiar solidaritatea de acum 35 de ani. Românii și maghiarii au strigat împreună «Libertate!» pentru că știau că libertatea este comună. Nu există libertate separată pentru români sau pentru maghiari. Libertatea nu are naționalitate, vârstă, grade sau statut economic. Libertatea nu este doar a mea sau a ta, ci a tuturor. Asta au înțeles bine timișorenii acum 35 de ani. Pentru adevăr suntem obligați să luptăm, iar adevărul, oricum, ne duce la victorie”, a adăugat președintele maghiar.

La rândul lui, fostul președinte Emil Constantinescu a transmis că Timișoara rămâne „un exemplu de conviețuire pașnică, iar posibilitatea reconcilierii româno-maghiare este evocată ca un succes la nivel internațional”.

„Pentru mine, Timișoara reprezintă o piatră de hotar în parcursul vieții mele. După ce am devenit președintele României, primul drum oficial a fost la Timișoara, pe 21 decembrie, la marele eveniment de la Opera Națională. A fost o victorie a Proclamației de la Timișoara, iar această memorie trebuie păstrată vie pentru generațiile tinere. Reconcilierea națională, pe care am promovat-o în timpul mandatului meu, a fost posibilă doar printr-o pedagogie a suferinței care a caracterizat acea perioadă”, a declarat Emil Constantinescu.

În cadrul galei a avut loc un concert susținut de Kristófi János Zsigmond, organist din Oradea, și un spectacol al solistului de operă Molnár Levente.

Duminică, 15 decembrie, evenimentele s-au mutat la Biserica Reformată din Piața Maria, locul unde s-a aprins scânteia Revoluției, în urmă cu 35 de ani.

La depunerea de coroane pe zidul bisericii au participat Emil Constantinescu, Markus Meckel, ultimul ministru de externe al RDG, Marek Mutor, președintele Platformei Memoriei și Conștiinței Europene, și Eric Patterson, președintele Fundației Victimelor Comunismului din Washington.

Pe aceeași temă:

35 de ani de la Revoluția din Timișoara. Gazda Árpád: „Este evenimentul vieții mele. Părea o luptă fără speranță”

Timișoara 35: Comemorarea Revoluției și dialog despre relațiile româno-maghiare