Universitatea de Vest din Timișoara a fost săptămâna aceasta gazda proiectării celui de-al doisprezecelea film documentar din seria „Harta secretă: oameni și locuri”.

Proiectul „Harta secretă: oameni și locuri” este legat de poveștile cunoscute sau mai puțin cunoscute ale Timișoarei, despre timișorenii din trecut și prezent.

Anna „Sage”. De la Comloșu Mare în America

„(in)Amicii publici” este un film documentar prin care se dezvăluie, cu suspans și mister, viața celebrei Ana Persida Cumpănaș, cunoscută și sub numele de Anna Sage, poreclită și „Femeia în roșu”.

Ana Persida Cumpănașu, născută în localitatea timișeană Comloșu Mare, a rămas cunoscută pentru faptul ca a ajutat FBI-ul să-l prindă pe gangsterul John Dillinger, supranumit „Inamicul Public nr. 1 al Americii”.

„Tușa Ana”, așa cum i-au spus cu drag cei trei autori ai romanului „Femeia în roșu” – Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu – ar fi devenit cea mai bogată româncă din America, însă a reușit acest lucru prin încălcarea mai multor legi americane. În plus, ea a mai fost și patroană de bordel.

Deși viața ei era ca scoasă dintr-un film, Anna Sage s-a întors în țara ei natală, o scurtă perioadă în București, iar mai apoi și-a închiriat un apartament în Timișoara, unde a și murit.

Încă sunt puse semne de întrebare asupra cauzei morții acesteia. Conform informațiilor oferite de Mircea Mihăieș și Adriana Babeți, au fost găsite prea multe dovezi care demonstrează faptul că „Femeia în roșu” a murit otrăvită, fix acum 77 de ani, în 20 aprilie 1947.

Ce rol a jucat Ana în capturarea lui John Dillinger

John Dillinger a fost un cunoscut infractor american, un gangster care sa s-a făcut remarcat în perioada prohibiției. S-a născut în 1903 în statul Indiana, iar în anii ’30, Dillinger și banda sa au comis o serie de jafuri bancare și alte infracțiuni în Statele Unite, devenind cunoscuți pentru stilul lor îndrăzneț și pentru faptul că au reușit să scape de poliție în mai multe rânduri.

John Dillinger a devenit subiectul unei ample operațiuni de urmărire desfășurate de FBI – Biroul Federal de Investigații, condus la acea vreme de directorul J. Edgar Hoover.

Se pare că Ana Cumpănaș, prietenă cu iubita lui Dillinger, și-a dat seama că dacă îl va da pe gangster pe mâna FBI-ului, ar putea obține nu numai o recompensă substanțială, ci ar putea cere drept de ședere permanentă în SUA și să i se închidă dosarul de proxenetism. Așa a convenit cu FBI să îl atragă pe Dillinger într-o cursă, la un cinematograf, unde ea a mers îmbrăcată într-o rochie roșie.

După mai multe luni de căutări și incidente, Dillinger a fost împușcat mortal de agenți federali la 22 iulie 1934, în timp ce încerca să scape de la Biograph Theater din Chicago, Illinois. Evenimentul a atras o atenție deosebită din partea presei.

„Femeia în roșu”. The making of

În 6 august 1986 a început aventura de la Comloșu Mare. Cei trei autori au vrut să afle adevărul despre Ana, din dorința de a scrie un roman despre povestea vieții ei.

Romanul, intitulat „Femeia în roșu”, a fost inițial interzis, însă odată cu prăbușirea comunismului, acesta a devenit disponibil publicului larg. Din anul 2000, „Femeia în roșu” a intrat ca obiect de studiu în manualul de Limba și literatura română pentru clasa a X‑a al Editurii Humanitas.

Cartea a reprezentat o provocare pentru cei trei autori deoarece nu știau cum se va finaliza călătoria.

„Planul nostru a fost să scriem o carte”, a spus Mircea Mihăieș în filmul documentar, despre creația lor.

Cu toate că informațiile nu au fost tocmai ușor de cules, romanul a fost gata în doar 17 zile.

„Ne petreceam 24 de ore în fața mașinii de scris; dar numai 18 ore din zi erau totuși alocate pentru a scrie. În rest, mergeam împreună la filme sau discutam pe baza schițelor pe care le făceam”, a împărtășit Adriana Babeți publicului.

Echipa inițială a fost formată din Adriana Babeți și Mircea Nedelciu, însă cum aveau nevoie și de cineva care să se documenteze și să stăpânească limba engleză, în scenă a intrat Mircea Mihăieș.

„Dacă nu era Mihăieș, probabil era doar o carte balcanico-bănățeană”, a spus Adriana Babeți.

Povestea nu este una fictivă, ci prezintă viața pe care Ana Persida Cumpănașu a trăit-o în America.