Sorin Maxim, directorul ADR Vest, vorbeşte, într-un interviu pentru www.tion.ro, despre cum s-au schimbat drumurile judeţului cu ajutorul banilor europeni, despre autostradă şi ce modificări va genera ea în Timiş, dar şi despre proiecte „grele” ce vizează învăţământul timişorean.
– Aş dori să vorbim despre proiectele timişene realizate cu bani europeni fără să dăm nume complicate de programe sau sume interminabile. Prin urmare, ce domenii au beneficiat de bani europeni în Timiş şi în vestul ţării?
Domeniile despre care vorbim în Timiş se regăsesc în toate judeţele din vestul ţării, pentru că toate judeţele au avut acces la acest tip de finanţări şi au putut fi depuse proiecte în aceeaşi măsură de către toate judeţele. Evident s-au depus proiecte mai multe sau mai puţine. Pe componente au fost anumite corelări şi înţelegeri între judeţe, în sensul că pe componenta turism a fost mai mult interes din partea judeţelor Caraş Severin şi Hunedoara, în timp ce componenta structuri de afaceri a prezentat mai mult interes din partea judeţelor Timiş şi Arad. Dar pe drumuri, acolo clar au fost nevoi mari în toate judeţele din vestul ţării. O să şi vedem că în această toamnă începe, una câte una, inaugurarea unor drumuri pe care le-am finanţat. Primul este centura de la Buziaş, apoi drumul de la Buziaş la Lugoj este şi el finalizat, mai are doar o componentă care trebuie corelată. Mai avem apoi drumul Juliţa-Mădrigeşti, care este şi el la final. La fel este şi Sânicolau-Saravale-Periam-Sânicolau, care e un proiect spre final şi sperăm ca anul acesta să îl inaugurăm. Mai avem în Hunedoara câteva drumuri pe care tot anul acesta vrem să le inaugurăm, în oraşe precum Vulcan şi Petrila.
– Ce va urma în legătură cu drumurile ?
Pe programul pe care noi îl avem acum în implementare, unde oricum am contractat mai mult decât era alocat cu peste 45 la sută faţă de fondurile alocate şi, din economii, să spunem, mai sunt şanse la un proiect, poate două, să fie realizate din lista celor depuse. Din proiectele de rezervă, o parte a fost deja preluată în programul acela naţional de drumuri judeţene, unde vor fi finanţate aceste proiecte care sunt deja pregătite. Acolo e o altă sursă de bani, se intră pe programul naţional de dezvoltare a infrastructurii şi vor fi finanţate mai multe proiecte din Timiş şi din celelalte judeţe.
– Cum credeţi vom sta la final?
Eu sper că mult mai bine. E clar că, dacă ne uităm pe axele pe care le avem în primul rând, ele s-au cam rezolvat. Nivelul unu de interes sunt drumurile care leagă localităţile mari între ele. Sperăm să se finalizeze şi autostrada. Aceasta va mai genera anumite interese vizavi de legături spre ea. Mă refer la localităţile care sunt conectate la autostradă, şi care autostradă va schimba puţin interesul care este în acest moment. Faţă de anii trecuţi suntem cu un mare pas înainte, în primul rând la reabilitarea drumurilor pe care le avem. Cred că a venit momentul în care ar trebui să ne gândim şi la drumuri construite de la zero.
– Ce alte domenii au stârnit interes pentru bani europeni?
Cel mai mare interes a fost arătat pe componenta de şcoli. Acolo avem 450 la sută depuneri faţă de valoarea alocată. Adică de 4,5 ori mai mult faţă de capacitate. Vorbesc de reabilitare şi de dotare pentru şcoli. Există şi aici două proiecte mari care, din păcate, sunt în rezervă deocamdată. În cazul în care se fac realocări sau suplimentări, ele vor fi aplicate. Ele sunt proiecte de la zero. Este vorba despre Universitatea Politehnica Timişoara, care are un proiect pe Facultatea de Chimie şi care va însemna realizarea unui corp de construcţie de la zero, chiar în campusul de pe bulevardul Vasile Pârvan. Acolo se doreşte construirea unei aripi pentru Facultatea de Chimie. Mai este Universitatea de Vest Timişoara, care în Piaţa Unirii, în zona Oituz, doreşte extinderea Facultăţii de Arte şi realizarea acelui Centru universitar, care are deja un proiect bine stabilit. Sunt proiecte mari, în valoare de zeci de milioane de euro fiecare.
– Ce şanse au?
Depinde de realocările de bani şi de o aşezare la nivel naţional a sumelor între regiuni şi între componente. Depinde de celelalte programe, dacă performează, şi de faptul că pot fi suplimentări de la Comisie. Cred că vom şti în această toamnă mai exact şi vom avea o proiecţie a următoarelor date. Pentru că deja intrăm în 2012 şi aceste proiecte trebuie făcute până în 2015. Timp mai e, dar e bine să nu le lăsăm la urmă.
– Ce proiecte mai importante pe şcoli are Timişoara?
Din păcate, în Timişoara, proiectele sunt la licee, dar sunt în rezerve. Sunt însă câteva localităţi mai mici din judeţ care au prins proiecte, iar în regiune, cel mai mare proiect şi cel mai interesant, este Liceul Moise Nicoară din Arad, care va beneficia de o rabilitare, fiind şi o clădire monument istoric, o bijuterie arhitecturală. Vor beneficia de reabilitări atât faţada cât şi interiorul, ceea ce nu s-a făcut niciodată.
– Vom mai primi bani europeni ?
– De depus proiecte, e clar nu se mai pot depune până în 2014 şi, oricum, noi avem proiecte mai mult decât dublu depuse pe toate componentele. Deci chiar dacă s-ar da mâine bani, avem deja proiecte pe care le putem aplica. Am avut probleme legate de planificare şi de proiectare. Şi, binenţeles, timpii mai trebuie optimizaţi. Dar aici sunt şi multe probleme în legislaţie, probleme care au fost rezolvate datorită presiunii mecanismelor de implementare a fondurilor. Aceste probleme nu se cunosc, dar multe nu s-au putut rezolva la timp datorită faptului că legislaţia nu era bine corelată, existau suprapuneri sau sunt multe probleme cu proprietatea. Toate acele drumuri, poduri realizate trebuiau să aibă documente, pentru că altfel nu se pot finanţa. Şi aici au fost multe întârzieri.
Citiți principiile noastre de moderare aici!