Marți seara, pe 17 mai, candidații la funcția de edil al Timișoarei au fost puși față în față cu câteva zeci de tineri din orașul de pe Bega. Totul a avut loc în cadrul dezbaterii „Tinerii întreabă”, care s-a desfășurat la Casa Adam Muller Guttenbrunn. Evenimentul a fost organizat de Asociația Regională de Dezbateri, Oratorie și Retorică Banat, făcând parte din programul „Check-OUTimișoara – Capitala Tineretului din România”.

Dezbaterea a debutat cu o prezentare, de nu mai mult de trei minute, din partea fiecărui candidat prezent, respectiv: Nicolae Robu (PNL), Florin Bîrsășteanu (PSD), Zsolt Molnar (UDMR), Cosmin Trif (PPU), Ilare Bordeașu (ALDE), Marius Dugulescu (PMP), Adrian Orza (independent) și Liviu Băcana (PRU). Absenți de la dezbatere au fost: Gabriela Simona Tiriteu (BUN), Petrică Folică (PND) și Ion Răducanu (UNPR).

Candidații au fost așezați la trei mese, fiecare dintre ele fiind deschisă unei alte teme de discuție. Apoi, în funcție de cât sunt de interesați de domeniul respectiv, tinerii s-au așezat la una dintre ele, având ocazia să le pună întrebări pretendenților la fotoliul de primar și să vadă cam care sunt soluțiile propuse de ei pentru diferite probleme. De asemenea, fiecare masă a avut câte un facilitator (pacificator), adică o persoană care a moderat discuția, și s-a asigurat că niciunul dintre candidații din discuție nu depășesc limita de timp atunci când dau răspunsuri. După 20 de minute de dezbatere, candidații au fost mutați la altă masă.

Prima masă a avut drept temă principală „Petrecerea timpului liber și cultura”.

„Problemele principale care au fost aduse în discuție au fost: în primul rând strategia culturală a Timișoarei, în special în ceea ce privește tinerii. În mare, răspunsurile au fost aceleași, unele mai pragmatice, altele mai visătoare. În schimb, toți candidații își doresc să pună la dispoziția tinerilor atât instrumente de implicare, cât și să investească în infrastructură.

Un alt punct important au fost evenimentele culturale din oraș. Și aici am avut două întrebări mari: cum ar fi să susțină primăria aceste evenimente, în sensul de infrastructură și așa mai departe, care ar trebui să fie strategia, investim în evenimente mari, puternice, care să aducă turiști, bani, artiști extraordinari în oraș, sau, mai degrabă, investim în evenimente multe, micuțe, cu un impact cultural mai mare.

Un alt punct a fost ce se poate face pentru investiția în sport, atât în sportul profesionist, dar și în sportul amator. Un alt punct, poate cel mai important, a fost modul în care primăria poate să se implice în educație, dincolo de ceea ce înseamnă implicarea structurată, organizată a Ministerului Educației. Ce poate face primăria pentru îmbunătățirea condițiilor din grădinițe, școli, universități, dar, pe de altă parte, ce poate face primăria pentru a investi paralel în programe educaționale, să încurajeze formarea elitelor și să ajungă să formeze profesioniști.

Principalul punct a fost crearea de școli profesionale, parteneriate publice-private. Un punct care a fost adus în discuție la o singură rundă a fost situația cinematografelor din oraș și care este planul pe viitor cu actualele cinematografe. Un alt punct a fost crearea de ateliere și cercuri culturale în oraș, în mod special pentru cei mici”, a explicat Liviu Herman, pacificatorul de la masa „Petrecerea timpului liber și cultură”.

O altă temă de discuție extrem de importantă a fost „Incluziunea socială”.

„Am putut să remarc patru teme care au primit un răspuns mai concret, la obiect. Cele patru sunt: problema elevilor cu dizabilități, caz în care s-a menționat nevoia de integrare și nu de separare și faptul că ar trebui să avem facilități de acces și să-i tratăm pe toți ca egalii noștri. În ceea ce privește condițiile pentru ei, s-a menționat realizarea de locuri de joacă.

A doua temă a fost cea a locuințelor sociale și pentru tineri. În această privință, candidații au recunoscut importanța acestor lucruri. Dacă tinerii nu au siguranța unei locuințe, există riscul ca ei să plece din țară, spre a-și găsi șanse mai bune. Pe de altă parte, în cazul locuințelor sociale, toți candidații au menționat că ar trebui găsite soluții. Printre acestea s-au numărat folosirea unor clădiri dezafectate, care se află deja în posesia primăriei sau, de ce nu, realizarea de parteneriate publice-private, în care primăria să vină cu terenul, iar investitorii să construiască pe acest teren locuințe, din care unele să fie vândute, iar altele să fie vândute mai ieftin către tineri sau să fie oferite cu titlu gratuit către persoanele care au cu adevărat nevoie de ele.

O altă soluție a fost cea a unui program gen «Prima Casă», organizat de primărie. În ceea ce privește problemele legate de violența domestică, oamenii străzii și altele, care ar avea nevoie de adăposturi, soluția identificată de candidați a fost găsirea unei soluții pentru crearea acestor adăposturi, dar s-a pus accentul și pe implicarea ONG-urilor, pe cooperarea și dialogul între ONG-uri și autorități.

Al patrulea punct a fost cel al economiei sociale și în ce măsură primăria ar putea-o încuraja. Am primit și răspunsuri concrete, cum ar fi că primăria ar putea achiziționa materialele realizate în cadrul unor întreprinderi sociale și chiar servicii”, a declarat Alina Ignea, facilitatorul de la cea de-a doua masă.

Nu în ultimul rând, s-a discutat despre „Participarea tinerilor”.

„A existat o întrebare foarte bună la început, candidații fiind rugați să răspundă dacă au făcut parte din ONG-uri sau organizații ale societății civile și am auzit câteva exemple destul de bune. Am discutat foarte mult despre consultări publice cu tinerii, despre strategia de tineret a Timișoarei, am avut și ocazia să discutăm puțin și despre skate park și un lucru foarte important mi s-a părut participarea tinerilor neafiliați la organizații. Am auzit soluții foarte multe, în special axate pe partea de online.

Am auzit promisiuni sau inițiative legate de consultări pe Facebook, idei legate de dezvoltarea de aplicații pentru telefonul mobil, prin care tinerii să ia parte la luarea deciziilor în CL Timișoara. S-a discutat și despre foarte multe inițiative bune care au existat în trecut sau care există în prezent și care vor fi continuate, cum ar fi Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret a primăriei, strategia de tineret, consiliile de cartier și, la un moment dat, consiliul local al tinerilor, care, în acest moment, nu mai există.

Am auzit încă o idee foarte interesantă, cea de bugetare participativă, și cum ar fi dacă cetățenii ar decide în mod real pe ce se cheltuiește bugetul Timișoarei. Poate e o idee bună de luat și de implementat în viitor. Ar trebui să ieșim puțin din fraza asta că tinerii nu participă, am auzit-o de foarte multe ori la masă. Tinerii nu vor să vină la noi, le lăsăm ușa deschisă, dar ei nu vor să vină. (…) Pe tineri îi ascultăm mergând în licee, în facultăți, mergând pe stradă, în cartiere, nu mergând în centru și în Piața Unirii, ci în Traian, în Iosefin, în comunități mai puțin vizibile. Acolo se întâmplă colaborarea cu tinerii, nu în sala de consiliu de la primărie”, a explicat Mirela Lupu, pacificatorul de la cea de-a treia masă.

Articole pe aceeași temă:

Dezbatere la Timisoara: candidatii la primarie, fata in fata cu tinerii din oras