Expoziția „Maitec 100” reunește lucrări de sculptură, grafică și pictură a patru artiști contemporani – Ștefan Oroian și Lorant Janos Demeter, din Ungaria, alături de Dumitru Șerban și Rudolf Kocsis, din România – care aduc un omagiu sculptorului și prin lucrări realizate special pentru acest proiect, informează Consulatul României din Szeged, potrivit Agerpres.

La vernisajul ce a avut loc zilele trecute a fost proiectat un interviu cu maestrul Maitec, din perioada bursei sale de studii acordate de statul francez. De asemenea, a fost proiectat un montaj cu imagini de la expoziția de binefacere inițiată, în 1990, de Ștefan Oroian și Lorant Janos Demeter, după ce, la Revoluția din 1989, în noaptea de dinaintea Crăciunului, peste 70 de lucrări, arhiva și biblioteca artistului au ars într-un incendiu izbucnit în urma schimburilor de focuri din București.

Un nou Maitec se va ridica din cenușă, cu o nouă viziune, prin care, până la dispariția sa în 2007, artistul se va plia perfect pe noile abordări ale artei contemporane. Materialele video au fost realizate de Redacția în Limba Română a Televiziunii Maghiare.

Expoziția poate fi vizitată în perioada până în data de 15 februarie 2026, în zilele marți-vineri, între orele 10:00 – 15:00.

Ovidiu Maitec s-a născut în 1925, în Arad, și a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București în 1950. Este recunoscut ca unul dintre cei mai importanți sculptori români ai secolului XX, pe care Mircea Eliade îl numea „urmașul spiritual al lui Brâncuși, artistul care a izbutit să introducă lumina în lemn”. În anii ’60, Maitec a adus inovație în sculptură, prin introducerea perforațiilor ritmice în lemn, o abordare ce a adăugat artei sale elemente cinetice și constructiv-minimaliste, marcând o contribuție unică la arta europeană postbelică.

Cariera internațională i-a fost marcată de participări la Bienala de la Veneția (1968, 1976, 1980, 1995) ce i-au adus colaborări cu personalități influente: galeristul Richard Demarco și colecționarul Jim Ede, lucrarea „Îngerii” fiind achiziționată de Tate Gallery din Londra.

După ce atelierul său din București a fost distrus în incendiu, s-a mutat la Paris, invitat de Ministerul Francez al Culturii. A continuat să lucreze în capitala Franței până la decesul său, în 2007. Lucrările sale se regăsesc în muzee și colecții prestigioase din România și din străinătate (Tate, Kettle’s Yard, FNAC Paris etc.).