Lucrările lui Constantin Brâncuși evaluate la peste 500 de milioane de euro și expuse la Muzeul Național de Artă din Timișoara pot fi vizitate începând de sâmbătă, 30 septembrie. Inițial, la deschiderea oficială a expoziției era așteptat doar un reprezentant al Guvernului României, Raluca Turcan, Ministerul Culturii fiind de altfel un sponsor al Programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii din care face parte și expoziția lansată acum. Acesteia i s-au alăturat la panoul oficial și Doina Lemny, curatoarea expoziției, Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, Ovidiu Șandor, președintele fundației ArtEncounters, și Filip Petcu, directorul Muzeului Național de Artă Timișoara (MNArT).
„Pentru timișoreni este o mândrie extraordinară, pentru că marele artist va fi din nou acasă printre semenii săi, aici, la Timișoara. A fost un drum lung anevoios. Totul a pornit de la o idee a lui Ovidiu Șandor. În 2018 am auzit, dar eu știu de ea de doi ani, de când am pus la punct tot acest angrenaj ca toată această expoziție să fie posibilă. (…) Acest muzeu de artă, subordonat Consiliului Județean Timiș este practic, începând de astăzi, capabil să găzduiască expoziții de anvergură. Această expoziție este doar începutul. Artiștii renumiți ai lumii, ai Europei vor putea fi expuși aici. Ambiția noastră este ca după 2023, Timișoara să fie privită ca o veritabilă capitală a artelor plastice”, a declarat Alin Nica.
În timp ce cei enumerați anterior își țineau discursurile de bun-venit, au apărut pe holurile muzeului și mai mulți oficiali social-democrați, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu. Aceștia, însă, doar au vizitat expoziția și s-au întors la ale lor, PSD Timiș având de altfel alegeri interne în aceeași zi.
Expoziția, o șansă ca MNArT să fie de referință la nivel european
Raluca Turcan, ministra Culturii, a ținut să vorbească și despre contribuția instituției pe care o conduce, dar și despre ce ar rol ar avea, în opinia sa, o expoziție de genul celei deschise sâmbătă.
„Ministerul Culturii este un partener strategic. Am făcut tot ceea ce ține de noi pentru acest proiect cu o semnificație specială pentru comunitatea timișoreană, dar și pentru România, să fie respectat și să conducă la rezultate de excepție. (…) Din punctul meu de vedere, ca ministrul al culturii, expoziția Brâncuși are o triplă valență. În primul rând, această expoziție a adus la un loc energii excepționale. (…) A doua valență pe care eu pot să o remarc: în această expoziție avem opere din colecții private, de la muze de arte de anvergură internațională. Faptul că Muzeul Național de Artă a putut să găzduiască această expoziție înseamnă că este o instituție respectată și că intră în galeria instituțiilor culturale care pot să colaboreze. O treia valență ține de economia locală, pentru că această expoziție atrage foarte mulți vizitatori din țară și din străinătate și toți contribuie la dezvoltarea comunității timișorene și oferă cea mai solidă sursă de dezvoltare și creștere locală. Este un catalizator pe termen lung”, a declarat Raluca Turcan.
Doina Lemny, curatoarea expoziției, a vorbit mai mult despre subiectul propriu-zis al expoziției, Constantin Brâncuși. Aceasta a insistat pe un aspect pe care îl consideră prezentat de multe ori greșit: atelierul din Paris al lui Constantin Brâncuși nu a ajuns în grija guvernului francez pentru că cel românesc l-ar fi denigrat pe sculptor în perioada comunistă, ci pentru că aceasta a fost dorința artistului.
„Este o împlinire a unui cercetător care trăiește cu Brâncuși în minte de 30 de ani și care a dorit să vadă măcar o dată o expoziție a lui Brâncuși în țara lui de origine. De fapt, acesta este scopul acestei expoziții, de a arăta legătura lui cu țara, de a arăta că, plecând din țară, nu s-a supărat niciodată pe țară, ci a fost mândru de țară. Acest parcurs ne va arăta nouă că trimitea semnale compatrioților, culminând cu ansamblul de la Târgu Jiu, gestul cel mai frumos pentru el, bucuria de a putea lăsa țării un monument care este rezultatul operei sale pariziene. A lăsat Franței Atelierul de la Paris, a lucrat acolo 50 de ani, dar a lăsat României ansamblul de la Târgu Jiu, care este un muzeu în aer liber”, a mai declarat și Doina Lemny, curatoarea expoziției.
Ultimul care a luat cuvântul la ceremonia de deschidere a fost Filip Petcu, managerul Muzeului Național de Artă Timișoara. Acesta a oferit, în primul rând, mai multe mulțumiri tuturor entităților implicate în realizarea expoziției.
„În primul rând doresc să vă spun că această expoziție este rodul unei colaborări extraordinare, o colaborare tripartită, între Muzeul Național de Artă, Fundația ArtEncounters și Institutul Francez, cu o serie de instituții care au sprijinit această expoziție acordându-ne împrumuturi. În spatele acestor instituții stau oameni, oamenii sunt cea mai importantă resursă de care putem dispune. Consiliul Județean Timiș a făcut o investiție durabilă, care dorește să transforme Muzeul de Artă Timișoara într-unul de referință la nivel european”, a spus managerul muzeului.
foto: Tion
Raluca Turcan s-a declarat impresionată de expoziție
În urma vizitei ghidate de Doina Lemny, ministra Raluca Turcan a reiterat ideea că expoziția lansată astăzi poate da speranțe de viitor muzeului. Tot ea a dezmințit zvonul că muzeul de artă s-ar putea închide.
„Realitatea este că mi-aș dori să pot să stau să privesc cu toată bucuria fiecare exponat al acestei expoziții. Realmente. este impresionantă. Sunt foarte copleșită, mi se făcuse o piele de găină de emoția întâlnirii cu această expoziție. Piesa mea preferată este dintotdeauna «Muza Adormită», dar nu pot să nu iubesc, admir și prețuiesc și alte lucrări de excepție. (…)
Din punctul meu de vedere, ca om care a văzut multe instituții muzeale din țară, cred că muzeul național de artă din Timișoara are o cale foarte frumoasă. Această expoziție este un impuls, un imbold aproape unicat. (…) A primit un impuls din această expoziție, este o dovadă a credibilității și a îndeplinirii unor condiții de excepție. Muzeul Național de Artă – am văzut câteva spicuiri de presă – nu se va închide!”, a mai declarat ministra.
Pe aceeași temă:
sss