Domul din Piața Unirii este un monument istoric de Clasa A, cel mai mare edificiu religios de factură barocă de inspirație vieneză din această parte a Europei. Este reședința episcopului de Timișoara și a Capitoliului Catedral. Construcția lui a început în 1736, iar lucrările ar fi fost încheiate în 1772, conform scrierilor pe această temă. Planurile clădirii monument istoric îi sunt atribuite lui Josef Emmanuel Fischer von Erlach, arhitect austriac, director al Oficiului Imperial de Construcții din Viena.

Catedrala „Sfântul Gheorghe” din Timișoara a intrat de câteva luni în proces de restaurare, cu bani europeni. 4,5 milioane de euro se investesc pentru ca una dintre cele mai fotografiate clădiri din Timișoara să nu se mai degradeze pe zi ce trece. Imobilul monument a mai trecut prin lucrări parțiale de renovare, însă este pentru prima dată când biserica va fi restaurată integral.

Podul, o provocare

Proiectul a fost realizat de Episcopia Romano-Catolică din Timișoara și cuprinde refacerea pardoselilor și a tencuielilor interioare, curățirea, renovarea și restaurarea elementelor sculpturale și decorative, repararea și înlocuirea ferestrelor deteriorate, restaurarea vitraliilor, refacerea instalațiilor de încălzire și electrice, iluminat decorativ, reparații de mobilier, refaceri tencuieli și rezugrăvire a fațadelor, refacerea învelitorii din tablă zincată, înlocuirea de jgheaburi și burlane, dar și executarea unui iluminat nocturn ambiental, în scopul punerii în valoare a arhitecturii clădirii.

Se lucrează de zor încă de la începutul anului. Constructim are partea de construcție, iar SC Danart Import Export SRL se ocupă de treburile artistice. Domul a fost golit, accesul este interzis, picturile și statuile au fost date jos de pe pereți pentru restaurare, se fac teste de culoare, se curăță ramele picturilor și se reface și șarpanta. E o muncă destul de grea, povestesc cei implicați, care văd proiectul ca o adevărată provocare. A fost realizată deja noua încălzire în pardoseală, iar operele de artă sunt în curs de restaurare. Dulgherii reabilitează șarpanta, pentru că grinzile de lemn din pod au fost destul de rău afectate de intemperii.

^{(Podul și șarpanta din Domul Romano-Catolic din Piața Unirii, în plină restaurare)}

Culori mai apropiate de stilul baroc

Culorile interioare și exterioare ar putea fi altele. Restauratorul Ioan Darida are o propunere pe care o va prezenta comisiei naționale de componente artistice, dar și reprezentanților episcopiei.

„Arhitectura centrală este barocă, barocul este arma catolicismului împotriva reformei. Arhitectul încearcă să rămână cât se poate de clasic (…), în această încăpere plină oarecum de ordine se adaugă o pictură plină de floricele, în condițiile în care avem și această gamă destul de ștearsă. Ușor ar fi fost așa cum o văd eu și cum cred că va fi, dacă se va aproba, într-o gamă un pic mai rece, dar spre albastrul cerului. Pentru că toată această compoziție de acum a intrat în memoria colectivă, e greu să vii și să spui să facem altceva. Ei, nu putem face altceva, putem schimba gama cromatică, lăsăm o bună parte din decor așa cum e, doar în sanctuar va fi o altă poveste pe care eu o propun, marcând în felul acesta și spațiul altarului și concentrând atenția spre acest albastru al cerului. În rest, profilele dublate cu foarte multă culoare, altă șmecherie barocă, (…) la un moment dat aș vrea să le auresc, ar fi un semn de fast așa, albastru cu aur”, a explicat restauratorul.

Gata cu Domul galben?

Inclusiv pilaștri deschiși la culoare din Dom ar trebui să aibă altă nuanță, consideră specialistul. Planul este să fie lustruiți și să devină, de fapt, o marmură albă, pentru a fi pusă în valoare ideea lui von Erlach, aceea de a duce privire spre înălțime. Marea surpriză ar putea fi reprezentată de culoarea fațadelor, pentru că restauratorul susține că are o altă propunere: să le facă albe, așa cum sunt multe din bisericile arhitectului austriac.

„Nici cu pilaștri care imită o marmură foarte grunjoasă nu sunt de acord, nici cu culoarea, nici cu structura. Ar trebui să îi lustruim, să facem din ei o suprafață perfectă, apoi intenția lui von Erlach de a duce privirea înspre înălțime ar însemna să fie o marmură albă, poate să aibă niște nervuri, nu e o problemă. Capitelurile ar trebui să fie de culoarea pietrei, cam asta ar fi intenția pe care o am eu. Totul trebuie aprobat, începând de la episcopie până la comisia națională de componente artistice. Pentru exterior la fel, ideea unui oranj baroc nu e așa în bisericile lui von Erlach, toate sunt albe și cu niște accente clare care marchează elemente de decor într-o gamă decentă. Sunt niște chestii de echilibru, tot despre compoziție este vorba. Bineînțeles, ar putea avea altă culoare, eu am făcut niște schițe și niște propuneri”, a mai explicat Ioan Darida.

Mai e mult de muncă, dar șantierul ar trebui să fie închis prin noiembrie 2020, estimează reprezentanții episcopiei, chiar înainte de Crăciun. Rămâne de văzut cât de repede vor veni și aprobările de la București pentru modificările la nivel de culoare, inclusiv pentru zugrăvirea exterioară.

Șantierul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Valoarea totală este de 21,7 milioane de lei, din care 21,3 milioane de lei bani nerambursabili de la UE. Proiectul are o durată de implementare de 38 de luni.