La o premieră, există mereu întrebarea: cine onorează pe cine? Da, ne-am întâlnit ca să-i acordăm doamnei președinte Maia Sandu cea mai înaltă distincție oferită de Municipiul Timișoara, Premiul Timișoara pentru Valori Europene. Dar în egală măsură, prezența ei la Timișoara ne onorează de fapt pe noi, timișorenii. Vă mulțumesc, doamna președinte, că v-ați rupt 2 zile întregi din agenda dvs enorm de aglomerată, la începutul unui an atât de dificil, pentru a celebra visul european împreună cu noi.

Până la urmă, asta ne adună azi: crezul comun că Europa și valorile sale trebuie apărate, cu orice preț. Timișoara, caracterizată de diversitate, coexistență inovatoare și sete pentru libertate, și-a asumat de nenumărate ori destinul european. La Revoluție în 1989, cu Proclamația de la Timișoara în 1990, dar și anul trecut, în 2023. Atunci am arătat lumii întregi că ambiția noastră de a fi Capitală Europeană a Culturii nu se manifestă pur și simplu într-o serie de evenimente, ci mai profund într-o re-ancorare a unor valori comune în comunitatea locală și o re-deschidere spirituală către casa noastră comună Europa. Premiul pe care orașul l-a înființat anul trecut, prin hotărâre unanimă a consiliului local, înseamnă mai mult decât o recunoaștere a unei personalități importante. Este o declarație că Europa nu este doar o locație geografică sau o entitate politico-administrativă pentru noi, ci o parte integrantă a identității, istoriei și viitorului nostru – un viitor pe care îl modelăm împreună.

Mă bucur că am găsit un juriu de personalități românești care fiecare contribuie în domeniul lui la excelență europeană: scriitorul Mircea Cărtărescu, ambasadoarea României la UNESCO Simona Miculescu, dirijorul Cristian Măcelaru, regizoarea de film Anca Miruna Lăzărescu, judecătoarea la Curtea Penală Internațională Iulia Motoc și critica literară Adriana Babeți. Juriul, din care am onoarea să fac parte ca reprezentant al Municipiului, a desemnat-o pe Președinta Sandu în unanimitate și cu mare încredere pentru această ediție inaugurală a premiului Timișoara pentru Valori Europene.

Viitorul nostru comun european este mai fragil și mai amenințat ca niciodată după 89. Competiția dintre democrațiile liberale și regimurile autoritare se intensifică. Provocările reprezentate de crizele economice și agresiunile militare necesită lideri care să se ridice deasupra disputelor politice, care să poată naviga prin complexitatea guvernării cu finețe și clarviziune. În această epocă tumultoasă, Maia Sandu apare ca nu doar ca un lider puternic pentru poporul său, ci ca un model pentru milioane de europeni din afară Moldovei.

Președinta Maia Sandu a crezut în aspirațiile europene ale Moldovei atunci când mulți le considerau utopice. Cu o muncă incredibilă, determinare, curaj și un bun simț rar întâlnit în politică, luptă cu perseverență pentru a contura o cale europeană pentru Moldova.

Înainte să vorbim de realizările politice ale Maiei Sandu, trebuie să vorbim despre stilul ei politic.

Pentru că da, pentru sănătatea democrației, și forma contează – există formă fără fond, dar nu poate exista fond fără formă. Modestia Maiei Sandu bate la ochi într-o lume politică dominată de aroganță. Emană o simplicitate elegantă cu care redefinește preconcepțiile noastre despre cum trebuie să arate puterea. Capacitatea sa de a transforma vulnerabilitate în forță este o sursă de încurajare într-o regiune extrem de vulnerabilă.

Umanitatea și bunul simț al Maiei Sandu sunt dovada că un politician nu trebuie să fie nici vulgar, nici agresiv, nici tupeist ca să aibă succes. Umanitatea și bunul simț al Maiei Sandu ne dau speranța că vulgaritatea, agresivitatea, tupeul, toate acele ingrediente care poluează cultura politică în întreaga lume, pot fi combătute nu cu aceeași monedă, ci cu seninătatea hotărâtă a unui om corect.

Succesul din 2020, când a fost aleasă președinte cu o majoritate copleșitoare, nu i-a venit ușor. Cu siguranță nu i-a servit nimeni puterea pe o tavă. În sensul ăsta îmi permit să remarc că acele cariere politice care se bazează nu pe testul votului, ci pe numiri politice sau manevre din umbră produc inevitabil lideri slabi. Maia Sandu a pierdut alegerile prezidențiale în 2016. Ascensiunea în funcția de prim-ministru în iunie 2019 i-a fost oprită brusc după doar 160 zile. În retrospectivă, înfrângerile Maiei Sandu, deși dureroase, par că doar i-au întărit determinarea. Faptul că după ce a căzut, s-a ridicat și a mers mai departe nu este o simplă lecție de dezvoltare personală. Este și dovadă că în orice democrație, progresul vine cu un preț, iar evoluția unei țări nu este niciodată liniară. Lupta pentru democrație nu este niciodată pierdută. Reziliența persoanei Maia Sandu este așadar un simbol pentru reziliența societății moldovenești și deopotriva pentru reziliența democrației însăși.

În literatura și retorica politică, de când e lumea, există un atribut clișeu pentru a lauda un politician. Curajul. A spune că Maia Sandu este un lider curajos nu este un clișeu. În ciuda bucuriei și mândriei cu care o celebrăm pe Maia Sandu azi, nu trebuie să uităm că Moldova este o țară în mijlocul celui mai acut conflict european de la al doilea război mondial încoace. În Transnistria sunt staționate trupe rusești de decenii și în Ucraina, Rusia duce un război sângeros împotriva lumii libere întregi. În octombrie 2022, la pragul iernii, Rusia a redus într-un șantaj brutal livrarea gazelor naturale la Chișinău. În februarie 2023, serviciile din Ucraina și Moldova au deconspirat un complot al Rusiei pentru o lovitură de stat în Moldova. Pericolul fizic este real. Maia Sandu a condus și conduce țara prin aceste amenințări concrete cu un calm, și da, un curaj excepțional. Curajul ei nu este unul zgomotos. Nu vine îmbrăcat în hainele unui alt clișeu politic, cel al ”doamnei de fier”. Curajul Maiei Sandu se exprimă prin empatie cu fricile și încercările moldovenilor, prin încrederea pe care o are în propriile energii ale poporului moldovean, dar și prin inteligența și claritatea cu care ia decizii care schimbă regulile jocului, cum a fost atunci când și-a fondat propriul partid sau când a anunțat că va decupla economia moldovenească de dependență la gazul rusesc.
Juriul salută în mod deosebit angajamentul Președintei Maia Sandu de a reda încrederea în instituțiile statului prin lupta anticorupție. Nu există stat de drept fără luptă anticorupție. Legea trebuie să fie egală pentru toți și nimeni nu trebuie să se creadă deasupra legilor și constituției statului.

Sub conducerea doamnei Președinte, Republica Moldova a început un amplu proces de reformă, profund necesar pentru o țară care a fost ținută captivă unor interese ilicite pentru decenii. A promovat oameni integri la conducerea instituțiilor responsabile cu combaterea corupției. A schimbat legislația ca oligarhii care au fugit din țară să poată fi judecați în absență și averile ilicite să le fie confiscate. A început un proces dureros de verificare a averilor din sistemul de justiție cu ajutorul unor experți externi. Moldova face pași determinanți în procesul de reformă care să-i permită aderarea cu succes la Uniunea Europeană.

Vreau însă să o spun foarte clar: deși juriul recunoaște eforturile uriașe pe care laureata noastră le-a făcut pentru a pune Moldova pe o traiectorie europeană, ea nu primește acest premiu doar pentru ce a făcut pentru țara ei. În egală măsură, juriul admiră felul în care Maia Sandu s-a impus ca o forță europeană sui generis, dând exemplu colegilor săi din vest și însuflând o energie proaspătă în proiectul european. La fel cum Moldova are nevoie de Uniunea Europeană, Europa nu este completă fără Moldova. Europa nu este completă fără cultura bogată a Moldovei, fără reziliența istorică a Moldovei, fără experiența sa de moderator între est și vest. Maia Sandu întruchipează cu o credibilitate aparte ambiția Europei de a desăvârși integrarea sa.

Credibilitate deosebită o are și ca exponentul unei generații de lider femei din Europa care schimbă nu doar percepții despre femei la putere, ci aduce schimbări reale pentru egalitatea de gen în Europa. Abordarea Maiei Sandu este deopotrivă pragmatică și strategică. În loc să se piardă în războaie culturale și ideologice, acționează pe baza a două principii simple: primul – nu, simplul fapt de a fi femeie nu te face automat un lider mai bun. Al doilea – da, faptul că jumătatea feminină a populației este subreprezentată masiv în funcțiile de decizie ale unei țări este un pericol pentru echitate și prosperitate.

A numit o femeie în funcția de prim-ministru, a promovat mai multe femei în administrația centrală – cel mai recent fosta președintă a Senatului României, colega mea Anca Dragu, în funcția de Guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei – iar sub conducerea ei, în Moldova 40% dintre parlamentari sunt femei. Toate acestea arată că promovarea femeilor în politică nu trebuie văzută ca un rezultat al dezvoltării, ca acel ceva cu care ne ocupăm după ce am rezolvat toate celelalte probleme, ci de fapt ca motorul ei. O democrație mai echitabilă este o democrație mai puternică. Maia Sandu a înțeles asta și o pune în practică fără mult tamtam. Trebuie spus că ea a plătit și plătește un preț scump personal pentru asumarea sa. Atacurile misogine împotriva ei, de o agresivitate greu de suportat, sunt alimentate nu doar de ura tradițională împotriva femeilor puternice, ci și de întreaga mașină de propagandă rusească. Suntem ferm alături de dvs, dragă Maia Sandu, așa cum suntem alături de toate femeile în politică care sunt victime ale violenței verbale și fizice.

În ciuda dependenței Republicii Moldova de Rusia, Președinta Maia Sandu a dat dovadă de curaj și de o busolă morală deosebită atunci când a criticat în cei mai duri termeni invazia Rusiei în Ucraina încă din prima zi. De atunci și până acum, Președinta Maia Sandu a reușit să scoată Republica Moldova de sub influența Kremlinului și a pus-o pe o direcție europeană pe care aș vrea s-o cred ireversibilă. Din prima zi a războiului, Republica Moldova este cea care a oferit refugiu ucrainenilor care fugeau din calea războiului. Această solidaritate extraordinară a demonstrat că, deși Republica Moldova este o țară mică, are o inimă uriașă. Moldova refuză să se lase paralizată în poziție de victimă.

Nu cred că este cineva în această sală care ar vrea să schimbe locul cu Maia Sandu. Provocările economice, politice, sociale, de securitate par copleșitoare. Câtă greutate pe umerii unui singur om! Oare nu este premiul de azi și o modalitate de a ne descărca de ușurarea stânjenitoare că nu noi suntem acel om? Oare avem nevoie s-o ridicăm pe Maia Sandu pe piedestalul laureatului ca să avem un erou în spatele căruia să ne ascundem?
Nu, eu cred că acest premiu vrea altceva. El exprimă speranța că există o gratitudine activatoare. Nu cu toții trebuie sau putem să ducem lupta grea a Maiei Sandu, dar cu toții putem să apărăm valorile mari și mici pentru care luptă. Maia Sandu nu este singură. Umerii ei, umerii Europei pot fi întăriți de fiecare dintre noi. Timișoara poate fi o forță întăritoare a Europei. La fel cum ne onorăm reciproc, ne întărim reciproc.

În semn de recunoaștere a eforturilor și a parcursului său extraordinar, Municipiul Timișoara acordă cu mândrie Premiul inaugural Timișoara pentru Valori Europene Președintei Maia Sandu. Doamna Președinte, ne inspirați pe toți în aceste vremuri dificile.

În numele Timișoarei vă mulțumesc. Vă urăm tot binele din lume.

Trăiască Republica Moldova, trăiască România, trăiască Europa.

(1385)