Conform legilor fizicii, temperaturile ridicate dilată materia, fie că vorbim despre cea lichidă, cea solidă sau cea gazoasă. Prin urmare, aerul care se află într-o anvelopă se va dilata sau se va contracta în funcție de temperaturile exterioare. Deseori aceste schimbări sunt destul de subtile și greu de sesizat. Acest fenomen va fi resimțit din plin de autoturismul dumneavoastră.

Prin urmare, este recomandabil ca, dacă nu aveți un martor care să vă indice presiunea în anvelope, să recurgeți la un manometru. Acesta vă va arăta dacă aveți pneurile corect umflate. Valoarea corectă este menționată fie în manualul de exploatare al autovehiculului, fie pe unul dintre stâlpii centrali ai acestuia. Atât o presiune prea ridicată cât și una prea scăzută pot dăuna comportamentului rutier al mașinii din cauza micșorării petei de contact. Cel mai grav este atunci când aveți valori mult diferite între roțile de pe o parte sau alta, pentru că atunci în cazul unei frânări de urgență mașina nu va putea încetini la maxima sa capacitate.

În cazul în care aveți un manometru, cel mai bine este să măsurați presiunea înainte de plecarea de pe loc a mașinii. Se face așa-numita verificare la rece. În timpul rulajului, anvelopele se încălzesc și, implicit, și aerului din acestea le va crește temperatura, ceea ce va duce la creșterea presiunii. Producătorii de autovehicule iau în calcul acest factor și, tocmai de aceea, recomandă o presiune prestabilită care poate crește în limite de siguranță de până la 0.2 atmosfere.

Primăvara și toamna, când există variații mari de temperatură, există probabilitatea ca dacă faceți presiunea în roți la o temperatură ridicată să nu mai fie corespunzătoare în dimineața următoare. De asemenea, dacă refaceți presiunea dimineața, când este foarte frig, la orele amiezii când deja sunt peste 17 grade și ați rulat distanțe mai mari, cu viteze ridicate, să apară o creștere neașteptată a acesteia.

Pentru a combate acest fenomen de variații de presiune, unii șoferi aleg să-și umfle roțile cu azot în loc de aer. Acest gaz are un coeficient de dilatare extrem de redus față de oxigen. Prin urmare, riscurile variațiilor de presiune cauzate de temperatură sunt, practic, inexistente. Pe de altă parte, trebuie să știți că aerul din atmosferă conține aproximativ 78 de procente azot. Asta înseamnă că, de fapt, doar 22 de procente din aerul introdus în atmosferă va suferi o dilatare sau contractare mai mare, nu și restul. Prin urmare, această metodă este de cele mai multe ori inutilă.

Avantajul azotului, în schimb, este acela că are molecula mai mare decât oxigenul. În consecință, va fi mai greu să treacă prin peretele anvelopei. Astfel, o anvelopă umflată cu azot în loc de aer, va menține mai mult timp o presiune constantă indiferent de temperaturi sau de spațiul de depozitare. Deseori însă această operațiune este inutilă, mai ales dacă aveți două seturi de anvelope și un singur set de jante. În acest caz, de la un schimb la altul, veți putea merge liniștiți cu aceeași presiune care a fost introdusă în pneu atunci când a fost montat pe jantă.

În cazul în care constatați că doar o anume roată are variații de presiune, cel mai bine ar fi să mergeți la o vulcanizare și să verificați integritatea acesteia. De cele mai multe ori este vorba despre o scăpare pe la valva de umplere, pe la îmbinarea dintre jantă și anvelopă, sau de la un obiect ascuțit care a străpuns pneul. Rareori se întâmplă ca pierderea să fie cauzată de o uzură prematură a anvelopei, fie ea anvelopă de vară, anvelopă de iarnă sau anvelopă all season.

În consecință, nu neglijați presiunea în anvelope! În cazul în care nu aveți un sistem automat de detectare a acesteia, apelați cu încredere la un banal manometru. Vă va scuti de multe probleme.

(2663)