Crăciunul este o sărbătoare creștină care comemorează nașterea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Aceasta reprezintă momentul ideal în care oamenii pot reflecta asupra fundamentelor credinței creștine: Iisus Hristos s-a născut ca om pentru a plăti prețul pentru păcatele noastre, ale tuturor. Dumnezeu Și-a trimis singurul fiu pe lume, pentru ca prin sacrificiul Său să fim mântuiți.

Dincolo de asta, Crăciunul este o sărbătoare care pune accentul pe familie. Este o oportunitate să fim mai buni, mai înțelegători și mai recunoscători. Pentru copii, sărbătoarea este însoțită de magie și extra bucurie, și asta pentru că în noaptea de 24 pe 25 Decembrie ei sunt vizitați de Moș Crăciun, care le aduce felurite cadouri.

Cele mai multe tradiții de Crăciun variază în funcție de regiune și cultura specifică zonei. Schimbul de daruri rămâne o constantă, și asta pentru că și Dumnezeu ne-a făcut un dar: pe fiul Său. În plus, potrivit Noului Testament, trei magi L-au vizitat pe Iisus după ce S-a născut și I-au adus cadouri cu o anumită semnificație.

Crăciunul în Banat

Sărbătoarea Nașterii Domnului este specială și în Banat, unde românii, ungurii, sârbii, bulgarii, nemții și alte minorități celebrează Crăciunul în armonie. Astfel, ar fi păcat ca tradițiile să se piardă.

Fără îndoială, pe lângă oferirea de cadouri, colindatul este cel mai cunoscut obicei pentru români. În prag de Crăciun, chiar și cu o săptămână înainte, colindătorii încep să vestească nașterea Domnului.

În unele sate din Timiș se păstrează tradițiile vechi, așa că la colindat nu merg doar copiii, ci și tinerii, numiți „pițărăi”. De obicei, în prima zi de Crăciun se merge cu „Steaua”, pentru a le aminti bănățenilor de cei trei magi care au urmat un astru până la locul unde s-a născut pruncul Iisus. „Irozii” sau „Viflaimul” sunt scenete prin care copiii refac povestea nașterii Domnului. Se spune că cei care primesc colindătorii vor fi binecuvântați și vor avea noroc tot anul ce vine.

Un alt obicei bănățean spune că sub fața de masă pe care se vor așeza bucatele de sărbători se pun fire de fân și semințe de porumb, grâu sau floarea-soarelui, pentru liniște și bogăție în casă. Aceste semințe se dau mai apoi la animale.

Etnicii romi din Măguri celebrează „Crăciunul țiganilor”. Chiar în ziua de Ignat își mânjesc obrajii cu sânge de porc, iar asta cred că îi ferește de boli. Tradiția lor spune că în această zi trebuie să vadă sânge, așa că cei ce nu au porci de tăiat își înțeapă degetul cu un ac. Ritualul îi ține, conform datinilor, rumeni la față.

Maghiarii din Banat au și ei obiceiurile lor. Bunicii sau frații mai mari duc copiii la plimbare, iar părinții rămân să împodobească bradul. La întoarcere, cei mici află că „A venit îngerașul cu bradul”. Ei mănâncă de sărbători mai mult pește și friptură de curcan, dar și cozonac.

Tradițiile sunt asemănătoare și la etnicii germani. Ei consumă gâscă la masa de Crăciun. Atât la maghiari, cât și la nemți, sărbătorile de iarnă încep cu Adventul sau „Venirea Domnului”. În prima duminică de Advent, catolicii intră în postul Crăciunului, care ține patru săptămâni. La ortodocși, postul ține șase săptămâni.

Celebra cunună făcută din crenguțe de brad împletite cu panglici sau decorată cu nuci și conuri poleite pe care sunt așezate patru lumânări vine tot de la maghiari și nemți, de Advent. Ei obișnuiesc să aprindă lumina pe rând, în fiecare duminică, până în noaptea de Ajun, lumânările însemnând lumina adusă pe pământ de Iisus, simbol al speranței. Germanii mai fac și un calendar de Advent, care conține câte o fereastră pentru fiecare zi până la Crăciun. În spatele ferestrei, cei mici găsesc câte un mic dar sau imagini din istoria Nașterii.

Bulgarii din Banat se îmbracă de Crăciun în haine populare. Pentru ei orice sărbătoare este o bucurie ce le amintește de strămoși, așa că portul popular este îmbrăcat atât de tineri, cât și de vârstnici. În comunitatea de bulgari din Banat, de Crăciun colindă doar băieții, cu „Bethleemul”.

Sârbii din Banat celebrează Crăciunul de două ori: o dată cu prietenii români, iar a doua oară cu ceilalți sârbi, după vechiul calendar ortodox. De Crăciun, sârboaicele duc paie în casă, iar primul musafir de Crăciun trebuie să fie bărbat. Unul dintre cele mai frumoase obiceiuri este aprinderea Badnjakului, un trunchi de stejar tânăr, care îl simbolizează pe Mântuitor și venirea lui în lume ori căldura iubirii lui Hristos. Badnjakul este un simbol al trăiniciei și se arde de obicei în curtea bisericii.

În Ajunul Crăciunului, Junii (băieții) au colindat din casă în casă. În data de 25 Decembrie ei au avut Balul Crăciunului. După Sfânta Liturghie au dansat împreună cu perechea lor.

AICI puteți afla mai multe despre cum este sărbătorit Crăciunul în alte părți ale lumii.