Semnalul de alarmă s-a dat în urmă cu o zi, pe Facebook. Un timișorean i-a atras atenția chiar primarului Dominic Fritz și a postat două fotografii cu clădirea în care spune că a copilărit.

„Cum a fost posibil așa ceva? Ce «specialiști» de la urbanism au dat aprobarea? La ce școală au învățat că așa se face reabilitarea unei clădiri istorice care face parte din patrimoniul inestimabil de arhitectură timișorean? Ce s-ar întâmpla cu marile orașe europene dacă ar fi batjocorite în felul acesta? Mi se pare o adevărată crimă de patrimoniu! Ca multe alte clădiri timișorene, e vorba despre cele construite acum mai bine de un veac, cu precădere în stil Secession. Aradul, Oradea, Clujul, Sibiul, Brașovul, Iașiul și multe alte orașe din România sunt construite în acest stil istoric. (…) E clar că aripa aceasta de clădire e iremediabil distrusă patrimonial. Au dispărut complet elementele de arhitectură originale. Cealaltă aripă, de dimensiuni mai mari, e plină de schele, semn că măcelul continuă. Timișoreni, salvați Timișoara! Nu e nimic patetic în ceea ce spun. E semnalul de alarmă care poate opri acest dezastru inimaginabil”, a scris Ioan Mihai Cochinescu în descrierea a două fotografii care nu prea mai au nevoie de alte comentarii.

S-a lucrat în voie, fără avize

Au nevoie însă de explicații, care vin de la Primăria Timișoara și care arată o altă realitate. Lucrările la clădirea de pe str. Kogălniceanu 9 s-au făcut fără autorizație. Nu i-a păsat nimănui.

Potrivit reprezentanților primăriei, asociația de proprietari de pe str. Kogălniceanu 9 deține o autorizație de construire, pentru reparații și reabilitare fațadă, pentru corpul C1 al clădirii, cel despre care Ioan Mihai Cochinescu spune că „e plină de schele”. Autorizația a fost eliberată în urmă cu un an, mai exact în ianuarie 2020, cu semnătura fostului primar Nicolae Robu și a fostului arhitect-șef Sorin Ciurariu. Nu s-a lucrat acolo, ci la corpul C2 al clădirii, unul mai mic, pentru care nu există niciun fel de aviz.

„Lucrările s-au făcut pe corpul C2, cel pentru care nu există autorizație. Au început să lucreze acolo, deși nu există niciun fel de documentație. A fost aplicată o amendă de 10.000 lei (maximă – n.r.) și, ca măsură complementară, s-a decis intrarea în legalitate, cu obținerea autorizației de construire, în caz contrar cu desființarea lucrărilor ilegale și aducerea la forma inițială”, a explicat Bogdan Marta, consilierul primarului Dominic Fritz.

Cum a devenit clădirea monument istoric

Partea mare din clădire, corpul C1, pentru care a fost emisă autorizație de construire (AC) încă din 2020, ar putea fi inclusă în lista monumentelor istorice. Demersurile „de urgență” s-au făcut acum, cam când au apărut și schelele pe acea bucată din clădire. Numai că AC a fost dată „cu permisiunea îndepărtării ornamentelor de pe fațadă, cu placare ulterioară”.

„Pe corpul C1 e un pic mai complicat, pentru că acolo există autorizație de construire. Am comunicat cu Direcția pentru Cultură, care a început demersurile pentru clasificarea de urgență a imobilului ca monument istoric. În momentul în care va fi clasificată ca monument istoric, poate cere Instituției Prefectului să sisteze lucrările. Noi nu putem, pentru că am dat autorizație de construire”, mai spune consilierul primarului Fritz.

Practic, Poliția Locală nu poate interveni pentru C1, pentru că proprietarii au voie să dea jos ornamentele, conform AC, care, reamintim, le oferă „permisiunea îndepărtării ornamentelor de pe fațadă, cu placare ulterioară”.

Autorizația a putut fi emisă în așa fel pentru că imobilul de pe Kogălniceanu 9 nu a fost monument istoric și nu a fost protejată de lege. Nu se află nici măcar într-o zonă de protecție, de fapt. Iar cum Timișoara are un PUG vechi, proprietarii au putut face ce vor. În noul PUG, clădirea este inclusă în zona de protecție, dar acesta nu a fost adoptat încă.

„Zona nu este protejată, din punctul nostru de vedere. E doar parțial zonă de protecție, era acolo fabrica de ciorapi, dar zona este cu valoare arhitecturală. În regulamentul de urbanism nu neapărat se prevăd intervenții pentru aceste zone care au importanță arhitecturală. În noul PUG este prevăzut acest lucru. Este făcută o analiză, sunt propuse imobile spre clasare. PUG-ul nu este în vigoare, dar, în urma analizelor făcute, s-a propus ca imobilul de pe Kogălniceanu 9 să intre în procesul de clasare și să se transforme în monument”, spune Maria Tirtea, consilier în cadrul Direcției pentru Cultură Timiș (DJC).

Reprezentanții DJC au mers pe teren încă de când se lucra la corpul pentru care nu există autorizație, dar asociația de proprietari nu a pus la dispoziție proiectul.

„Am cerut să mi se prezinte proiectul, să văd ce era prevăzut pentru cele două imobile. Nu mi l-au pus la dispoziție. Am încercat să le explic ce importanță are clădirea, dar ei erau oricum foarte supărați pe acțiunile primăriei. Motivația de intervenție a fost asta: la câte amenzi am primit, noi am făcut un proiect și îl executăm, ca să nu mai primim amendă”, a completat Tirtea.

La nivelul Direcției Județene pentru Cultură Timiș s-a emis în 12 mai o decizie de clasare de urgență a clădirii de pe Kogălniceanu nr. 9. Solicitarea a fost adresată Prefecturii Timiș, Consiliului Județean Timiș, Ministerului Culturii și asociației de proprietari.

„Este pericol iminent de alterare fizică, se pierde integral ornamentația fațadelor principale. Putea să facă această clasare inclusiv primăria. Clasarea de urgență spune că de la data comunicării către proprietari și până la publicarea ordinului de clasare, dar nu mai mult de 12 luni, imobilului i se aplică regimul juridic de monument istoric”, a mai explicat consilierul de la Direcția pentru Cultură.

Cine poate opri mutilarea completă

Reprezentanții DJC spun că, odată cu emiterea deciziei de clasare, imobilul poate fi considerat monument istoric, iar autorizația de construire din 2020 poate fi anulată de Inspectoratul de Stat în Construcții sau chiar de prefectul de Timiș. În plus, conform Legii 422, orice intervenție care se face pe un monument istoric are nevoie de avizul Direcției pentru Cultură sau al Ministerului Culturii.

„Dar, existând deja o autorizație, trebuie făcut un demers pe anulare, pe durata căruia lucrările se vor sista”, mai susțin cei de la DJC.

Dacă autoritățile vor reuși să-i oblige pe proprietari să readucă imobilul la starea inițial, muncitorii se vor folosi de fotografiile cu imobilul. Reprezentanții Direcției pentru Cultură mai spun că li s-a transmis că ar fi costat foarte mult păstrarea ornamentelor. Proprietarii trebuie să intre acum în legalitate pentru a putea continua lucrările de reabilitare a fațadei.

editor Dan Oancia