Ce activitate au parlamentarii de Timiș? Episodul III

Deși a candidat la Primăria Generală a Bucureștiului – unde a ieșit pe locul 4, cu 13,9% din voturi –, useristul Cătălin Drulă reprezintă, cel puțin în Camera Deputaților, județul Timiș. După ce a terminat studiile la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București, acesta și-a luat licența și masterul în Informatică la Universitatea din Toronto, cu un stagiu de pregătire la Grenoble.

Între 2006 și 2015, Drulă a activat în mai multe companii private, în prima fiind chiar fondator. A ajuns, din 2016, în cancelaria premierului Dacian Cioloș, iar din 2016 a ajuns în Parlament din partea USR Timiș. Între decembrie 2020 și septembrie 2021, Drulă a fost și ministrul Transporturilor.

Potrivit declarației de avere din iunie 2025, deputatul deține numai un teren de aproape 1.500 de metri pătrați, în localitatea ilfoveană Mogoșoaia, și un BMW fabricat în 2012. Pe anul 2024, singurele sale venituri au fost indemnizația de deputat, de 141.423 de lei, și dividende, dobânzi și transferuri de titluri de peste 60.000 de lei.

La momentul completării declarației, Drulă nu avea datorii, dar avea, în schimb, destule economii: peste 22.000 de lei, 6.600 de euro, 400.000 de dolari și aproape 20.000 de franci elvețieni în conturi curente și fonduri de investiții. În plus, a notat și acțiuni și titluri de stat de peste 2,3 milioane de dolari, 80.000 de lei, 16.700 de euro, aproape 20.000 de franci elvețieni și 3.000 de lire. Cele mai importante acțiuni, peste 74.000 în valoare de 2,2 milioane de dolari, sunt în Zipline International Inc, compania care produce drone.

Activitatea parlamentară

În actualul mandat, început în decembrie 2024, Cătălin Drulă face parte doar din Comisia pentru transporturi şi infrastructură și din grupurile de prietenie cu Parlamentele Bulgariei și Canadei. Este, însă, vicepreședinte al Biroului Permanent.

În acest an și ceva de mandat, Drulă nu și-a prea trecut numele pe inițiative legislative. Are doar trei proiecte care îi poartă semnătura: două pentru „interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter comunist şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii sau de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului” și unul privind transpunerea rezultatului referendumului din 2024 din București – mai exact, privind sumele repartizate primăriilor de sector și Primăriei Generale.

În aceeași perioadă de timp, Drulă a făcut trei interpelări, toate din martie 2025. Acesta a solicitat, mai exact, stadiul implementării legislației privind filmările video în care se constată comportamente agresive în trafic și stadiul implementării jaloanelor PNRR privind siguranța rutieră pe drumurile publice, lanuri pentru siguranța rutieră pe drumurile administrate de CNAIR.

Deputatul a fost mai activ în ceea ce privește luările de cuvânt. În acest mandat, a avut ceva de spus la 219 puncte ale Camerei Deputaților și la 45 de puncte din Biroul Permanent. În plen, ultima dată a luat cuvântul în noiembrie, la discuțiile pe baza Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025 – 2030.

„De 300 de ani, Rusia face rău acestei ţări, în toate formele ei de existenţă. De 12 ori au invadat România. Bunicul meu a luptat ca veteran de război împotriva Rusiei şi apoi l-au băgat şi cei instalaţi de ruşi aici, comuniştii, după care plângeţi voi, la puşcărie politică. Cea mai mare ameninţare la adresa copiilor noştri, a libertăţii noastre, a felului nostru de a trăi este acest regim absolut al răului, regimul putinist, Rusia, continuatoarea Uniunii Sovietice, care întotdeauna şi-a găsit trădători şi idioţi utili. Ucraina luptă şi pentru libertatea noastră. Întotdeauna există o faţă frumoasă a umanităţii, a demnităţii şi a dreptăţii, care nu pleacă capul şi nu aşteaptă, ca trădătorii, un stăpânitor căruia să-i pupe cizma”, spunea, atunci, Drulă.

Citește și: