„Nu avem nicio scuză că, până în anul 2020, nu am dezvoltat infrastructura. Aceste lucruri trebuie făcute direct, nu să te lauzi că ai făcut un studiu de fezabilitate. Ar trebui să ne lăudăm cu lucruri făcute. Ne învârtim în jurul studiilor de fezabilitate, studiilor de oportunitate. E o insultă la adresa cetățenilor să aștepți mai bine de trei ani să îți faci datoria. Nu avem nicio scuză pentru că nu avem finalizate legăturile cu autostrada, să nu avem drumuri județene de calitate, să nu avem piste de biciclete în județ și Timișoara. Noi, cei de la USR/PLUS, vrem să avem niște planuri în armonie, la nivel local, județean și național”, a explicat Cătălin Moș, președintele USR Timiș și candidatul alianței la CJ Timiș.

Centura și Inelul IV

La rândul lui, Dominic Fritz a explicat că viitoarea administrație timișoreană se va ocupa de două proiecte mari: închiderea centurii ocolitoare și închiderea inelului IV de circulație. Pentru asta, susține Fritz, este nevoie de profesioniști în administrație, care să „elibereze proiectele” din sertarele administrațiilor PSD (la nivel județean) și PNL (la nivel local), iar acest lucru se va realiza prin înființarea unui Centru de excelență în mobilitate urbană, unde vor lucra împreună arhitecți, urbaniști, specialiști în drumuri, experți în fonduri europene etc.

„Ei vorbesc despre aceleași proiecte de ani, noi vorbim despre un plan cum să implementăm acele proiecte”, a spus Fritz.

De asemenea, Timișoara trebuie să devină un lider al zonei metropolitane și să lucreze cu administrațiile locale din comunele periurbane pentru atragerea fondurilor europene.

„Trebuie să terminăm cu mentalitatea de a ne lupta între primării cine taie panglica. Trebuie să ne unim forțele”, a mai spus Fritz.

Nu în ultimul rând, administrația locală trebuie să investească și în diplomație și să lucreze cu autoritățile de la București și cu cele de la Bruxelles pentru promovarea investițiilor mari. El a dat ca exemplu Pasajul Solventul, parte a Inelului IV, pe care actuala administrație dorește să îl realizeze cu fonduri de la bugetul local, când ar putea să îl facă pe fonduri europene și astfel să direcționeze banii economisiți spre alte domenii.

„Au fost opt ani pierduți, nu avem niciun pod nou, niciun pasaj nou. Dl. Robu e un campion în anunțarea planurilor și în studii de fezabilitate, dar nu vedem nimic. Noi vrem să fim campioni în implementarea proiectelor. Noi avem un plan foarte clar pentru a elibera proiectele din sertarele administrațiilor PSD și PNL. Noi nu venim neapărat cu alte proiecte. Pentru că vorbim despre aceleași proiecte de ani. Noi vorbim despre un plan cum să implementăm acele proiecte. Cu mici schimbări, pentru că unele nu sunt pregătite atât de bine”, a explicat Fritz.

„Indolență mai mare ca la Robu n-am văzut”

Prezent la conferința de presă a fost și deputatul USR de Timiș, Cătălin Drulă, expertul partidului în infrastructură, care l-a criticat pe actualul primar că se laudă acum cu tronsonul de sud al centurii ocolitoare a Timișoarei, lucrare care este făcută de CNAIR, însă în anii anteriori nu s-a interesat de proiect, iar acum și-a dat seama că acesta are diverse greșeli.

„Indolență mai mare ca la Robu n-am văzut. Robu se trezește acum, când lucrările sunt începute, că soluțiile nu sunt bune, cum e la intersecția cu Drumul boilor… Păi omule, unde ai fost până acum?! Trebuie să fii implicat și să te lupți pentru proiecte! Eu, în ultimii patru ani, m-am luptat mai mult pentru aceste proiecte decât au făcut-o Robu sau Dobra”, a spus Drulă.

El a anunțat că, în urmă cu câteva zile, administrațiile locale au primit și „uneltele” necesare pentru realizarea proiectelor de infrastructură mare, cum ar fi noi descărcări de pe autostradă sau centura de vest. Astfel, Guvernul a dat o Ordonanță de Urgență prin care autoritățile locale au primit acces la proiecte de infrastructură rutieră și feroviară de interes local, care ar putea fi transferate de la autoritățile centrale la cele locale, astfel încât acestea să poată interveni pentru o implementare mai rapidă. Ele trebuie, însă, să lucreze în parteneriat cu CNAIR, însă pot accesa fonduri europene pentru aceste proiecte prin POR infrastructură mare.