Scriitoarea Ana Blandiana și regretatul său soț Romulus Rusan sunt fondatorii Memorialului Victimelor Comunismului și Rezistenței din Sighetu Marmației, județul Maramureș. Memorialul este realizat şi administrat de Fundaţia Academia Civică fiind dedicat celor care au fost încarcerați și persecutați de fostul regim comunist.

Dacă nu ați fost sau nu aveți drum în Sighetu Marmației, puteți vedea, până în 15 septembrie, la etajul întâi al Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” expoziția „Trei decenii de memorie. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei”.

Scriitoarea Ana Blandiana le-a povestit, miercuri, celor prezenți la vernisajul expoziției, despre modul în care a luat ființă Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței în anul 1993.

Fundaţia Academia Civică a preluat ruina fostei închisori din Sighetu Marmației în 1993, în vederea transformării ei în muzeu. Proiectul-cadru a fost propus Consiliului Europei de către Ana Blandiana. Pentru realizarea acestuia trebuia pe de o parte organizată strângerea fondurilor necesare reabilitării clădirii, iar pe de altă parte realizarea unei bănci de date necesare creării muzeului. Cu ajutorul Fundației Academia Civică și al Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului, ambele aflate la București, fosta închisoare a devenit primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului.

Potrivit Anei Blandiana, primii bani pentru realizarea Memorialului au venit de la românii stabiliți în străinătate, apoi și Parlamentul a acordat un sprijin financiar, după care au fost înregistrate blocaje, însă inițiatorii au reușit să continue proiectul.

„Ideea Memorialului era atunci privită atunci ca o idee aproape subversivă și neacceptată oficial. La această oră, este un loc comun, toată lumea este de acord că cele două rele sunt cel puțin egale. (…) Așa am ajuns la 30 de ani; tot ce pot să vă spun acum este că nu știu dacă aveam curajul să devenim iobagi ai acestei idei, pentru că asta s-a întâmplat, adică toată viața noastră s-a aranjat așa – tuturor oamenilor care s-au strâns în jurul nostru – s-a aranjat în funcție de munca de la Memorial. Nu știu dacă aveam curajul să începem.

Privind în urmă, nu-mi vine să cred cât de tare s-a schimbat lumea din nenumărate puncte de vedere, dar inclusiv din acest punct de vedere asupra perspectivei asupra împotrivirii la comunism, asupra victimelor comunismului”, a afirmat scriitoarea Ana Blandiana.

Din 9 mai 2013, Memorialul Sighet are un „ambasador” în București. Este vorba despre spaţiul expoziţional permanent, intitulat „Memoria ca formă de justiţie”, din strada Jean-Louis Calderon nr. 66, în care este prezentat, pentru locuitorii şi vizitatorii Capitalei, un mic eşantion al Sighetului.

„Tot ce putem spera noi este ca prin munca noastră să reușim să trecem generațiilor următoare experiența dumneavoastră. Adică să reușim să-i facem să înțeleagă ce ați trăit dumneavoastră și în ce măsură, dacă nu înțeleg asta, nu vor înțelege nici propriul prezent. Și nici viitorul lor. (…) În mentalitatea, în capul tinerilor care nu au trăit asta, să intre corect această istorie pe care dumneavoastră ați trăit-o”, le-a spus Ana Blandiana celor prezenți la vernisaj.

Scriitoarea a mai spus că i se pare minunat faptul că la ora actuală, la Sighetu Marmației, sunt cozi la intrare la Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței și că nici nu ar fi îndrăznit să spere la așa ceva.

„Dar cei care ajung acolo până la urmă sunt o minoritate pentru că tinerii din ziua de azi habar nu au. În școală nu se predă și tot ce se întâmplă în societate este, de fapt, împotriva cultului memoriei și împotriva istoriei”, a mai afirmat Ana Blandiana.

foto: Tion