Situaţia studiilor de fezabilitate aprobate în consiliul local şi nepuse în practică în cazul pasajelor Jiul şi Popa Şapcă a fost reclamată de consilierii Radu Ţoancă (PSD) şi Ovidiu Ciuhandu (PDL). Aleşii au cerut explicaţii în plenul CLT de joi. „Eu votez pentru a patra oară aceste tipuri de studii”, s-a plâns Ţoancă. Alesul a cerut ca Direcţia Tehnică să îi prezinte o informare, un material scris argumentat, un istoric cu privire la aceste „producţii”. Ciuhandu a atras atenţia că s-au cheltuit bani pentru toate aceste studii, care n-au avut nicio finalitate până acum, şi a întrebat cine plăteşte. Evident, au fost plătite din bani de la bugetul local.
Un alt consilier, Adrian Orza (PNŢCD) l-a întrebat pe primarul Nicolae Robu ce anume este diferit, din punct de vedere al soluţiei tehnice, în aceste studii de fezabilitate, faţă de cele aprobate în timpul fostei administraţii Ciuhandu.
Edilul-şef a explicat că au apărut… idei noi. „La Jiul, acum se prevede şi lărgirea străzii la patru benzi, iar trecerea pe sub calea ferată este lărgită şi mai mult, plus că apare ca variantă şi o linie de tramvai pe mijloc, între Gară şi Spitalul de Copii. Ea a apărut în contextul ideii de a extinde zona pietonală şi de a face ca tramvaiul să nu mai treacă pe lângă Catedrală. Aceasta ar fi o idee simplu de pus în practică şi fără afectarea spaţiului verde. Toată zona din jurul Catedralei ar fi pietonală, iar legătura de la Spitalul de Copii şi până la Podul Andrei Şaguna, Podul Catedralei, s-ar face printr-un subpasaj (…) Noi trebuie să facem studiile de fezabilitate în momentul în care avem şi hotărârea fermă să le punem în practică, pentru că altfel soluţiile se învechesc. La Jiul, de exemplu, eu am considerat că este inacceptabil să nu avem patru benzi, a fost o pretenţie a mea de la bun început”, a declarat Robu, care a estimat că în prima parte a anului viitor ar putea fi demarate lucrările la unul dintre pasaje, pe sfârşitul lui 2014 la un al doilea pasaj, iar în 2015, cel târziu, la al treilea.
Ciuhandu s-a declarat sceptic cu privire la punerea în operă a acestor lucrări de investiţii, având în vedere că ele sunt estimate la peste 50 de milioane de euro. Robu afirma, săptămâna trecută, că se bazează pe bani… împrumutaţi.
„Sursa de finanţare, în momentul de faţă, este bugetul local. Asta ce înseamnă? Nu neapărat că vom pune în mod efectiv, direct, deodată, banii necesari de la bugetul local. Asta poate însemna şi realizarea acestor obiective pe sistemul credit furnizor. Dar cele trei obiective legate de subpasaje sunt pe listă şi printre obiectivele importante pentru care noi solicităm sprijin de la Guvernul României. O şansă de finanţare, şi din această sursă, există. Nu o pot evalua la ce nivel ar fi ea”, declara edilul-şef.
Oricum, cele trei studii de fezabilitate au fost aprobate în plenul Consiliului Local Timişoara de joi. La pasajul Popa Şapcă, valoarea investiţiei este estimată la 15,2 milioane euro, conform devizului general al investiţiei, durata de execuţie a lucrărilor fiind de 18 luni. Este prevăzută extinderea la patru benzi a străzilor Antenei şi Popa Şapcă, lărgirea pasajului existent, amenajarea intersecţiei străzilor Popa Şapcă – Antenei – Demetriade, precum şi completarea Inelului II de circulaţie cu strada Antenei şi realizarea unei giraţii.
În cazul pasajului Jiul, valoarea estimată a lucrărilor este de aproape 8,2 milioane euro, durata şantierului urmând să fie de 14 luni.
Noul pasaj inferior care ar urma să fie construit în zona Solventul – subtraversare necesară pentru a face legătura între cartierul Ronaţ, respectiv Blaşcovici, şi Iosefin – este estimat la 27,8 milioane euro, lucrările urmând să fie realizate în 2 ani, potrivit noii hotărâri. Pasajul ar urma să asigure legătura între Calea Bogdăneştilor şi strada Gării. Toate cele trei proiecte, a căror valoare depăşeşte 50 de milioane de euro, au trecută ca sursă de finanţare bugetul local.
Citiți principiile noastre de moderare aici!