„Este vorba despre descoperirea din iulie de la Business Center, a stăvilarului sau a ecluzei care datează din perioada austro-ungară de fortificaţii, după cucerirea Cetăţii de către Prinţul Eugeniu de Savoya, respectiv aproximativ anul 1726. Acolo a fost dezvelită o contragardă, adică o parte a centurii de fortificaţii, compusă din gresie şi carămidă şi pavată cu lemn. În acelaşi timp, lucrul cel mai important, s-a descoperit ecluza care avea un rol de invadare a şanţului Cetăţii în caz de atac şi în decursul a şase ore se ridica nivelul apei cu 2 metri până sub gurile de tragere ale tunurilor… Acest lucru a dus ca în decursul timpului, respectiv în 200 de ani, Cetatea Timişoarei să fie de necucerit, şi asta cu toate că în anul 1849 ungurii, revoluţionarii unguri, au asediat cetatea timp de 102 zile, dar fără succes”, a explicat Moşiu.
Consilierul local consideră că punerea în valoare a acestor vestigii deosebit de importante pentru istoria oraşului ar reprezenta un plus având în vedere candidatura Timişoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. „Pe lângă luminiţele discutabile ale fântânii din centru, pe care mulţi le consideră kitsch, şi a altor tendinţe de a ilumina Bega, avem datoria de a pune în valoare ceea ce alţii s-au priceput să facă mult mult mai bine decât noi”, crede Moşiu.
Alesul a sesizat că dacă în iulie managerul de proiect de la City Business Center (CBC), Ovidiu Şandor, dădea asigurări că stăvilarul descoperit va fi integrat în zonă, că va fi conservat şi redat oraşului şi toată lumea era de acord că vestigiile din zona Pieţei 700 reprezintă o descoperire unică în istoria Timişoarei şi una foarte importantă chiar pe plan european, variantele de punere în valoare propuse ulterior ridică multe semne de întrebare.
„Domnul responsabil ştiinţific al cercetării arheologice, Dr. Ovidiu Bozu, spunea că e o descoperire cu caracter unic în ţară şi chiar pe plan european. Toată lumea îşi imagina, cu justificată credinţă, reconstituirea stăvilarului cu tot cu ansamblul respectiv – centura exterioară, fortificaţiile, contragarda şi bineînţeles cu tunuri pe poziţie şi personaje în ţinută militară de epocă (…) Visul a durat puţin şi probabil în urma unor discuţii prealabile cu reprezentanţii firmei NEPI, care este un fond de investiţii care a cumpărat acest proiect cu 90 de milioane de euro, principiile au dispărut, rămânând doar interesele. De la ideea de conservare totul ia o întorsătură într-o altă direcţie (…) Declaraţiile se schimbă total şi se trimit trei proiecte la Bucureşti, pentru Comisia de Monumente din cadrul Ministerului Culturii. Mingea fiind la Bucureşti, arhitectul, şeful proiectului, vine cu trei variante. Prima variantă – o conservare totală arheologică, care oferă o mare expoziţie în spaţiile publice şi pe holul intern, ceea ce, sigur, este o abordare corectă, pentru că păstrează acest sit de importanţă naţională. A doua variantă este păstrarea parţială în subsol, în interiorul parcajului subteran, deci deja o parte din situl de 29 de metri pe 18 se ciunteşte. Iar a treia – se translatează cea mai mare parte a ansamblului de interese cu 30 de metri pe direcţia est şi se ridică pe Urban Plaza (n.r. – într-o piaţetă din zonă), pe care acest proiect îl oferă oraşului. Cu toate că se specifică, există dezavantaje, că se deplasează, dar oferă o surpriză – un crâmpei de muzeu dedicat acestor vestigii… Adică un crâmpei de muzeu. Ce înseamnă un crâmpei? O bucăţică. Cum putem noi azi să facem aşa ceva? Adică să demontăm şi să distrugem un obiectiv care a rezistat 300 de ani?”, se întreabă retoric Moşiu, în condiţiile în care dezvoltatorul imobiliar înclina spre cea de-a treia variantă în vară.
Consilierul local crede că situl din zona Pieţei 700 ar trebui cedat municipalităţii. „Cum putem să mutăm acest sit? Este o statuie, un tablou? Soluţia este să se cedeze acest sit municipalităţii, care să-l reconstituie aşa cum a fost (…) Investitorii (n.r. – NEPI) sunt din Africa de Sud. Normal că nu-i interesează istoria noastră”, a mai afirmat Moşiu, care a atras atenţia că această chestiune poate deveni una penală.
Şi mai vehement în acest caz a fost arhitectul Valentin Luca. Acesta susţine că le-a atras atenţia dezvoltatorilor imobiliari că vor fi descoperite aceste vestigii încă din anul 2006, de când s-a demolat vechiul ModaTim, după ce a suprapus hărţile istorice vechi peste vederea din satelit. Luca l-a criticat dur pe arhitectul CBC, Vlad Gaivoronschi, pentru soluţiile propuse.
„Putem să reconstruim ecluza, putem inclusiv să punem bărcuţe pe partea inundabilă, se poate face un loc excepţional (…) Eu am o întrebare pentru domnul Gaivoronschi, care este profesor la Facultatea de Arhitectură şi domnia sa predă la anul II Teoria Arhitecturii. Şi unul dintre subiecte este genius loci, adică pe româneşte, spiritul locului. Eu vreau să-l întreb: mutând şi masacrând acest monument istoric ce se întâmplă cu genius loci, pe care dânsul îl predă cu atâta foarte mare vervă? Mie, în locul dânsului, mi-ar fi ruşine (…) Acestor doi domni să le fie foarte clar. Acest sit nu aparţine nici familiei Şandor, nici familiei Gaivoronschi. Acest sit aparţine unei familii mult mai mari, care se cheamă familia Timişoarei. Şi eu ca timişorean n-am absolut niciun chef să-i las pe aceşti domni să-şi bage excavatoarele lor în acest sit cum au făcut din 2006 până acum (…) Dânşii spun că au avut autorizaţie. N-au avut autorizaţie. Au avut doar o descărcare arheologică. Dar descărcarea arheologică nu ţine loc de autorizaţie de demolare. Vorbim aici de două-trei contragărzi care au fost construcţii, au fost edificii, care s-au demolat fără autorizaţie de demolare. Demolarea ilegală a unui monument este caz penal. Evident că domnul Şandor vrea să-şi facă mastodonţii de metal în continuare, dar nu peste situl acesta. A demolat destul. Gata, stop!”, a conchis Valentin Luca.
Arhitectul ansamblului imobiliar, Vlad Gaivoronschi, răspunde acuzaţiilor: „Doar cine nu se pricepe poate gândi aşa”
Arhitectul Valentin Luca l-a acuzat extrem de dur, spunând că ar trebuie să-i fie „ruşine” pentru ce se propune în situl arheologic, pe Vlad Gaivoronschi, colegul său şi, se pare, fostul său profesor. Iată ce spune cunoscutul arhitect timişorean, cel ce se ocupă şi de proiectul CBC.
„Din păcate, am auzit că în ultima perioadă oamenii politici au ca şi pasiune arhitectura şi istoria. Dacă aşa se exprimă domnul Luca, fost Capotescu…. Acest domn a fost stagiar un an la noi în firmă şi a plecat pentru că nu a corespuns cu solicitările şi e uşor exagerat în a vorbi de ruşine”, spune arhitectul Vlad Gaivoronschi.
„E subiectiv, nu poti sa mumifici un monument, conform Cartei de la Leipzig, dar şi altor Carte. „Mumificarea” monumentelor istorice e desueta în Europa. Noi trăim în nostalgii. Nu cu mult timp în urmă nişte arhitecţi austrieci au susţinut un workshop la Timişoara, exact pe această problemă, în situri similare din Viena, pe teren privat, se documentează, se relevează şi se descarcă arheologic. Punct. Nimeni nu pune beţe în roate, toată lumea traieşte cu vectorii economici. Avem aici un om de afaceri, un investitor cu pasiune pentru istorie, pentru cultură. E extrem de hilar ce se întâmplă”, a mai declarat Gaivoronschi.
O altă acuză gravă adusă de Luca se referă la nerespectarea principiului de Genius Loci, unul pe care Gaivoronschi îl predă studenţilor şi în acest moment. De cealaltă parte, cel în cauză se apără şi spune că acest principiu nu trebuie interpretat ca un „fundamentalism taliban”, un model care nu se mai aplică în Europa de ani buni.
„Genius Loci nu e fundamentalism taliban. O să blocăm acum tot oraşul? Vă daţi seama că se vor descoperi lucruri la reabilitarea şi introducerea zonei pietonale din centru, tot un proiect pe bani europeni. Asta înseamnă că vom opri toate lucrările? Noi cu ce facem acolo la CBC e o zonă gri pe care o înlocuim cu un crâmpei de oraş. Clădirea 5 încheie cu două laturi acea Urban Plaza. E revoltător să zică sa-mi fie ruşine un asemenea individ plin de răutate”, a mai afirmat Gaivoronschi.
În cazul în care proiectul de translatare, cel care va fi prezentat în câteva zile la Ministerul Culturii, va fi aprobat, aceasta înseamnă că din ansamblul descoperit se vor pierde doar piloţii din lemn. „Aceştia se pierd, nu ai unde să-i duci. Noi vrem să păstrăm inclusiv podina de acolo, pe care va fi o peliculă din apă. Legea permite translatarea unui asemenea ansamblu. Noi ne-am gândit la toate variantele, am gândit chiar şi să lăsăm acel ansamblu în acel loc, să schimbăm soluţia de fundare, rămâneau mai puţine locuri de parcare, asta e. Numai cine nu se pricepe poate spune că acel ansamblu poate rămâne acolo. În momentul în care situl a fost decopertat, nimeni nu mai poate opri pânza freatică să urce. Mai bine să distrugi totul? Ansamblul va fi translatat pe o placă de beton care îl va proteja. Oricât te-ai chinui, nu poţi lăsa acel sit acolo, se va pierde. Oricum cercetările arheologice efectuate au afectat pelicula. Cum să laşi acolo groapa aia imensă, exact lângă calea ferată? Doar cine nu se pricepe poate gândi aşa. Dacă ai văzut şantierul ştii că nu poate fi viabil”, a încheiat Gaivoronschi.
Ovidiu Şandor, manager proiect CBC: „Arhitectul Luca nu are calitatea și nici informațiile necesare pentru a se pronunța în această privință”
Principalul vizat în discuţia legată de vestigiile istorice din Piaţa 700, alături de arhitectul proiectului CBC, Vlad Gaivoronschi, este chiar cel care a pus piata de temelie a complexului de birouri şi care conduce şi în prezent investiţia, deşi aceasta a fost cedată unui alt investitor, Ovidiu Şandor.
Acesta spune că arhitectul acuzator nu are calitatea de a se pronunţa în acest caz şi că dă dovadă de „o crasă ignorare a legislației cu privire la descoperirile arheologice”.
„În urma analizelor efectuate de arhitectul CBC, proiectantul și o echipă de arheologi, au reieșit trei propuneri viabile de punere în valoare a vestigiilor descoperite, propuneri pe care le-am făcut publice în cadrul unei conferințe de presă și pe care le-am înaintat Ministerului Culturii încă din luna iulie, singura entitate în măsură să se pronunțe în această privință. În momentul de față, așteptăm răspunsul cu privire la soluția aleasă de specialiștii din cadrul Ministerului, soluție pe care o vom implementa din fonduri proprii. În ceea ce privește lucrările la celelalte clădiri, acestea au fost efectuate respectând pe deplin legislația în vigoare, incluzând aici cercetarea arheologică prealabilă, descărcarea arheologică, obținerea tuturor avizelor necesare, în ciuda acuzațiilor formulate de domnul Luca, în mod gratuit și în totală necunoștință de cauză.
Nu cunoaștem motivația domnului Luca de a face o serie de afirmații tendențioase, greșite, dincolo de a fi din nou în centrul atenției mediei, așa cum a mai fost în trecut. Din punctul nostru de vedere, arhitectul Luca nu are calitatea și nici informațiile necesare pentru a se pronunța în această privință. Din poziția domniei sale nu reiese doar faptul că nu cunoaște detaliile proiectului folosind tot felul de sintagme impersonale și lipsite de claritate, ci și o crasă ignorare a legislației cu privire la descoperirile arheologice.
În orice caz, dorim să precizăm și faptul că, din cunoștințele noastre, proiectul nostru este primul de acest gen în România în care investitorul propune mai multe soluții de punere în valoare a descoperirilor pe care și le asumă din resurse proprii, tocmai pentru a reda orașului o parte din trecutul sau, oricare va fi varianta aleasă de specialiștii Ministerului și nicidecum de a o îngropa”, a declarat, marţi seara, Ovidiu Şandor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!