Sârbii au aprins miercuri seara badnjak-ul. Lemnul îl simbolizează pe Isus Hristos și intrarea sa în lume, dar amintește şi de lemnul cu care Iosif a făcut foc pentru a-l încălzi pe prunc. După arderea badnjak-ului, sârbii au intrat în biserică pentru slujbă. J

oi, 7 ianuarie, la ora 10, în același loc, la Catedrala Ortodoxă Sârbă Cetate, va avea loc Sfânta Liturghie de Crăciun, urmată, la ora 19, de tradiționalul concert. Conform Calendarului Iulian, Anul Nou va fi în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, iar Boboteaza în 19 ianuarie.

În creştinism se respectă două calendare: cel Iulian şi cel Gregorian. Cel de-al doilea reprezintă varianta îndreptată a primului. În 1582 s-a făcut această îndreptare, atunci când s-a constatat că vechiul calendar avea o întârziere de zece zile. Bisericile apusene au adoptat calendarul nou imediat. În Răsărit, trecerea la calendarul îndreptat sau la stilul nou s-a întâmplat mult mai târziu. Biserica Ortodoxă Română a făcut-o în 1924, când diferenţa ajunsese la 13 zile. Alte biserici ortodoxe au rămas, însă, pe stilul vechi. Este cazul bisericilor rusești, sârbești, ucrainene, a Patriarhiei Ierusalimului şi al monahilor de la Muntele Athos. Toate aceste biserici sărbătoresc Naşterea Domnului cu o întârziere de 13 zile faţă de stilul nou.