Potrivit Calendarului Creştin Ortodox, anul acesta Paştele se va sărbători pe data de 15 aprilie 2012. Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor, sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.
Postul Sfintelor Paşti începe pe 27 februarie şi se va încheia pe 14 aprilie. Pentru catolici Paştele în acest an se va sărbători cu o săptămână înainte, pe 8 aprilie. Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în funcţie de care se stabileşte data altor sărbători, precum Rusaliile (3-4 iunie). Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în anul 325 e.n.
Lunea curată- Spolocanie
Primei zile din post i se mai spune Lunea curată. În această zi femeile nu lucrau nimic, cu excepţia spalatului de vase din care s-a mâncat de dulce, pe care le urcau apoi în podul caselor, unde se păstrau până la Paşte. În Banat, bătrânii numesc această zi Spolocanie. Oamenii se spală cu băutură, la cârciuma satului, de mâncarea de dulce.
Marţea strâmbă
Prima zi de marţi din săptămânile Postului Mare era numită Marţea strâmbă. Moarea de varză acră şi pâinea nedospită sunt singurele alimente permise celor care vor să respecte cu stricteţe postul. Tradiţia spune că în această zi femeile îşi luau furca de tors şi se opreau la crâşma satului. Aici ele se cinsteau cu rachiu fiert cu piper, după care aruncau paharul în tavan, rostind “atâta să crească cânepa în vară”. Din această zi de marţi începe Postul Mare propriu-zis, care dureaza şapte săptămâni. În tot acest timp nu se consumă carne, lapte, brânza şi oua, alimentaţia celor care respectă cu stricteţe acest post fiind compusă exclusiv din produse vegetale.
Ziua lui Sân-Toader
Prima sâmbătă din Postul Mare este cunoscută ca Ziua lui Sân-Toader, cunoscut ca sfântul care a fost canonizat de către biserica ortodoxă şi este cunoscut în tradiţia populară pentru pedepsele aplicate tuturor celor care nu-l respectau. Sân-Toader şi caii care-l însoţeau, rupeau lanţul Sfântului Ion pentru a elibera anotimpul călduros.
Mărţişoarele din zilele noastre
Obiceiul de a oferi femeilor mărţisoare şi de a le purta în piept este de dată mai recentă. In mod tradiţional, mărtişorul reprezenta o aţă de culoare roşie, sau o împletitură dintr-un fir roşu cu unul alb, care se purta la mână, ca semn al primăverii. Aceste sărbatori fac şi ele parte din calendarul specific perioadei chiar dacă sunt evenimente laice, care nu au de-a face cu ciclul pascal.
Cea mai mare sărbătoare a creştinilor de pretutindeni, Învierea Domnului, este prilejul pe care românii îl folosesc pentru a trăi clipe de bucurie sfântă, dar şi de sărbătoare în cadrul comunităţii. Postul reprezintă un moment de pregătire spirituală, de curăţire personală, în vederea întâmpinării aşa cum se cuvine a celei mai mari sărbători creştine.
Citiți principiile noastre de moderare aici!