Ziua Internațională a Păsărilor are loc anual în cadrul programului „Omul și biosfera”, organizat de către UNESCO. Data de 1 aprilie a fost preluată din 1906, când a fost semnată Convenția Internațională pentru Protecția Păsărilor, fiind cea mai veche sărbătoare din calendarul mediului.

„În condițiile extincției unor specii și a scăderii numărului de indivizi datorită restrângerii habitatelor și a poluării în principal, textul convenției promovează principii despre importanța acestor specii pentru ecosistem și despre nevoia de protejare a lor și de a trăi în armonie cu natura. Un lucru îmbucurător este faptul că prin măsurile de conservare din ultimii ani s-a reușit reducerea extincției speciilor cu un procent de aproximativ 40%”, spune Silviu Mureșan, muzeograful debutant la Muzeul Național al Banatului, pe Facebook.

Din anul 1994, Ziua Păsărilor este aniversată anual de Societatea Ornitologică România (SOR), care a reușit să strângă mii de participanți.

„La SOR, an de an, sărbătorim Ziua Păsărilor alături de iubitorii de păsări și natură. Chiar dacă nici în acest an nu ne putem întâlni cu toții în natură din cauza măsurilor de restricție impuse de autorități, tot ne vom bucura de păsări, doar că, de data aceasta, doar în mediul online”, spune directorul execuiv al SOR, Dan Hulea.

Printre activitățile pe care le-au pregătit pentru această zi ar fi: un filmuleț de inițiere pentru recunoașterea celor mai comune specii de păsări care se pot vedea în orașe și un quiz pentru începători, dar și pentru împătimiții păsărari. Toate se găsesc pe pagina de Facebook „Societatea Ornitologică Română”.

Cele mai indicate locuri pentru „birdwatching”

SOR face și câteva recomandări concrete pentru persoanele care doresc să participe la activități de observare și identificare a păsărilor.

• Dobrogea – Vadu, Năvodari, Techirghiol, Cheile Dobrogei
• Muntenia – Comana, Balta Albă, Grădiștea, Lacurile de baraj de pe Argeș, Bistreț, Lacurile de baraj de pe Olt, Maglavit
• Moldova – Jijia-Miletin, Pângărați-Vaduri-Bâtca Doamnei, Lacurile de baraj de pe Siret, Mața-Cârja-Rădeanu
• Transilvania – Lacurile de baraj de pe Olt, Sânpaul, Iernut, Cipău, Zona Zau de Câmpie – Tăureni,
• Banat-Crișana – Lunca Turului, Aleșd, Cefa, Lunca Mureșului, Satchinez.
• În ceea ce privește capitala, Parcul Natural Văcărești rămâne cel mai bun loc de „birdwatching”, conform observațiilor realizate de membrii SOR în cadrul proiectului Atlasul Păsărilor din București. Dar și în parcurile Herăstrău sau Tineretului sau pe Lacul Morii se pot observa numeroase specii.

În România sunt în jur de 430 de specii din cele aproximativ 10.000 existente în lume. Patru specii au dispărut definitiv din ecosistemele țării, conform Cărții Roșii a Vertebratelor din România: zăganul (Gypaetus barbatus), vulturul negru (Aegypius monachus), ierunca alpină (Lagopus mutus) și stăncuța alpină (Pyrrhocorax graculus).

„În condițiile în care unele specii au intrat deja în categoria extincției iar altele se află la limită, devine de o tot mai mare importanță punerea în evidență a speciilor conservate prin taxidermie. Aceste exemplare deși nu mai sunt vii, au o importanță deosebită pentru punerea în evidență a biodiversității și pentru cercetare” spune muzeograful.

Secția Științele Naturii din cadrul Muzeului Național al Banatului din Timișoara deține una dintre cele mai mari colecții de păsări naturalizate din România. Cea mai mare parte dintre aceste specii au fost prelucrate de către marele ornitolog Dionisie Linția. Dintre cei care au contribuit mai departe la cercetarea avifaunei din Banat în cadrul Muzeului Național al Banatului, Secția de Științele Naturii, ar mai fi Emil Nandra și pe dr. Andrei M-Kiss.

[relatedArticles]