În prezent, legislația europeană obligă producătorii să menționeze pe etichetă 14 alergeni cunoscuți, precum laptele de vacă, ouăle, arahidele sau peștele. Totuși, un studiu recent publicat în Clinical & Experimental Allergy arată că peste 1 din 7 reacții severe de tip anafilactic au fost provocate de alergeni care nu se regăsesc pe lista europeană de etichetare obligatorie.

Specialiștii subliniază că patru dintre acești alergeni, și anume laptele de capră și de oaie, hrișca, mazărea/lintea și semințele de pin, ar trebui luați în considerare pentru includere oficială, din cauza frecvenței și severității reacțiilor, dar și a riscului ridicat de expunere ascunsă.

„Este momentul ca lista europeană a alergenilor să fie revizuită”, concluzionează autorii studiului.

Alergeni tot mai întâlniți în produse comune

Asociația Română de Educație în Alergii explică faptul că schimbările din alimentație, diete fără gluten sau lactate, creșterea consumului de produse vegetariene/vegane și extinderea alimentelor ultraprocesate, au adus mai des în farfuriile românilor ingrediente precum leguminoasele, semințele și pseudo-cerealele. Acestea sunt folosite adesea ca agenți de îngroșare, emulsifianți sau surse de proteine, ceea ce sporește riscul de expunere neintenționată.

Astfel, laptele de capră sau de oaie se poate ascunde în pizza sau brânzeturi mixte, hrișca în produse de patiserie, iar proteina din mazăre sau făina de linte în burgeri vegetali, snacksuri sau chiar înghețată. Chiar și semințele de pin, aparent un ingredient minor, pot provoca reacții severe atunci când sunt folosite în pesto sau deserturi.

Pe lângă aceste alimente, specialiștii atrag atenția și asupra altor cauze semnificative de reacții alergice. Alpha-gal, un zahăr prezent în carnea de mamifere și asociat cu mușcăturile de căpușă, afectează în special adulții și poate declanșa reacții severe, adesea întârziate. Deși etichetarea unitară este dificil de implementat, odată pus diagnosticul, alimentele-țintă devin relativ ușor de identificat și evitat.

În plus, kiwi-ul, mărul și produsele apicole au provocat reacții în general moderate, consumate în formă vizibilă. Chiar dacă riscul de expunere ascunsă este mai redus, aceste alimente nu ar trebui subestimate, mai ales în cazul persoanelor cu sensibilizare la polen și rinoconjunctivită alergică.

Specialiștii recomandă prudență maximă și câteva măsuri esențiale:

• citirea atentă a listei de ingrediente, inclusiv a denumirilor alternative (de exemplu „pinoli” sau „izolat proteic din mazăre”)
• întrebări explicite în restaurante sau la cantine școlare despre prezența alergenilor
• evitarea presupunerii că mențiunea „fără lapte de vacă” echivalează cu „fără lactate”
• păstrarea la îndemână a medicației de urgență și informarea persoanelor din jurul copilului
• consultarea unui medic alergolog pentru un diagnostic clar și un plan personalizat de prevenție

Până când legislația europeană va fi adaptată, vigilența și informarea rămân, după cum subliniază specialiștii, cei mai de încredere aliați ai familiilor care trăiesc cu alergii.