Calea de transmitere a bolii este respiratorie, prin picături de salivă, strănut sau tuse. Contagiozitatea este foarte ridicată, întrucât aproximativ 95% dintre persoanele neimunizate anterior vor dezvolta boala. Din punct de vedere clinic, de când omul ia virusul și până la manifestare durează aproximativ 10-12 zile. Perioada de manifestare clinică este caracterizată prin febră, frisoane, cefalee și dureri musculare, însoțite de o stare de epuizare, și alte simptome precum:

• rinoree (nas curgător)
• odinofagie (durere la înghițire)
• disfonie (răgușeala – alterarea calității vocii)
• tuse
• conjunctivita bilaterala, care conferă copilului aspectul „ochi plânși”
• greață
• vărsături
• diaree

Înainte cu câteva zile de apariția erupției, apare semnul Koplick care este tipic pentru rujeolă și constă în apariția de mici leziuni albicioase (asemănătoare grăunțelor de gris), localizate pe partea interioara a obrazului, în dreptul premolarilor. Totodată, medicii spun că pot fi constatate manifestări neurologice și chiar stări de iritabilitate.

În prima zi de boală, erupția apare la nivelul feței și gâtului, în a doua zi se extinde la nivelul trunchiului, iar în a treia zi afectează mâinile și picioarele. Erupția în acest caz este sub formă de eritem.

Rujeola la adult poate fi mai severa decât la copil și se asociază mai frecvent cu pneumonie și afectare hepatică. Rujeola la gravidă, dacă apare în primele 3 luni de sarcină, poate uneori determina malformații, avort spontan sau moarte fetală în uter, dar și risc mare de a dezvolta pneumonie rujeoloasă. Rujeola la imunodeprimat are o evoluție extrem de severă, frecvent letală.

„Complicațiile rujeolei sunt multiple și pot fi determinate direct de virusul rujeolic sau de terenul imunodeprimat al pacientului astfel: pneumonia interstițială rujeolică; laringita; meningita acută, encefalita acută rujeoloasă din timpul infecției rujeolice și encefalita acută post-rujeolică, care apare în primele 30 zile după rujeolă; encefalita cu incluzii, ce apare la copiii imunodeprimați în primul an după rujeolă sau suprainfecții bacteriene”, spune Aneta Goia, medic rezident Boli Infecțioase la spitalul „Victor Babeș” Timișoara.

De asemenea, pacientul trebuie izolat timp de 5 zile de la debutul erupției, iar contacții supravegheați.

Tratament

Nu există o terapie specială pentru rujeolă, așa că se folosește una pentru simptome. În encefalita acută postrujeolică se recomandă terapie cortizonică, asociată cu imunoglobuline standard. Tratamentul cu antibiotice este recomandat în caz de suprainfecție bacteriană.

Cea mai utilă prevenție este vaccinarea antirujeolă, care face parte din programul național de vaccinare din România și este reprezentată de un vaccin cu virus viu atenuat ce asigură o protecție de 90-95%. Prima doza se aplică în jurul vârstei de 1 an, urmată de un rapel la vârsta de 6-7 ani (la intrarea la scoală). Vaccinarea antirujeolică utilizată în primele 72 de ore după contactul cu un bolnav de rujeolă poate preveni apariția bolii sau duce la o forma ușoară a acesteia. Vaccinul este contraindicat în sarcină și la pacienții imunodeprimați, mai specifică dr. Aneta Goia.