Malpraxis și medicina defensivă

Unul dintre subiectele centrale a fost modul în care sunt analizate greșelile medicale și diferența dintre ancheta disciplinară, malpraxis și răspunderea penală. Președinta CMR a explicat că rolul Colegiului Medicilor nu este de a judeca malpraxisul, ci de a desfășura anchete disciplinare, în limitele stabilite de lege, atunci când există reclamații sau situații care impun autosesizarea.

„În primul rând vreau să fac precizarea că la Colegiul Medicilor nu se face analiză de malpraxis. Deci, la Colegiul Medicilor se face anchetă disciplinară, și această anchetă disciplinară se face atunci când vine o reclamație la Colegiul Medicilor teritorial, deci în zona în care s-a săvârșit fapta. Deci, aici suntem în Timiș, la Colegiul Teritorial Timiș.

Dacă există un eveniment special, Colegiul Teritorial Timiș se poate autosesiza în ședința Biroului Consiliului Teritorial. Comisia de Jurisdicție și Departamentul de Jurisdicție al Colegiului Teritorial instrumentează cazuri, dar Colegiul ce face? Poate să ceară foi de observație, poate să ceară înscrisuri medicale, să vadă dacă s-au respectat procedurile, protocoalele medicale, poate să audieze medicii, dar, atenție, nu este o anchetă penală. Noi nu avem instrumentele care se desfășoară într-o anchetă penală, ci este o anchetă disciplinară, din mijloacele pe care ni s-a spus că le avem la dispoziție.

După care se întocmește un dosar pe baza acestor informații și se înaintează un referat către Comisia de Disciplină Teritorială, deci aici Comisia de Disciplină a Timișului, care este cea care dă verdictul asupra cazului respectiv”, a explicat dr. Cătălina Poiană, președinta CMR.

În plus, a fost discutată necesitatea unei noi legi a malpraxisului, care să fie echilibrată și funcțională atât pentru pacienți, cât și pentru medici. Potrivit conducerii Colegiului, actuala legislație nu oferă protecție reală niciuneia dintre părți și favorizează apariția medicinei defensive, un fenomen care duce la evitarea unor intervenții necesare, de teama consecințelor legale.

Concret, medicina defensivă se referă la acele situații în care medicii ajung să recomande investigații suplimentare, să evite intervenții dificile sau să limiteze deciziile medicale la strictul necesar, nu din rațiuni clinice, ci din teama unor reclamații, procese sau consecințe disciplinare ori penale.

Reprezentanții sistemului medical atrag atenția că, în formele sale exagerate, acest fenomen poate afecta atât calitatea îngrijirii pacienților, cât și evoluția actului medical.

Managerul Spitalului Județean Timișoara, dr. Dorel Săndesc, a atras atenția asupra faptului că lipsa unei protecții reale pentru cadrele medicale contribuie la accentuarea acestui fenomen, cu impact direct asupra calității actului medical și a progresului medicinei.

„Medicina defensivă este un fenomen mondial. Într-o lume în care aducerea în justiție a unor analize, care, până la urmă, sunt justificate, sigur că medicii au o atitudine precaută, evitarea unor intervenții care ar putea să ducă la un rezultat nefavorabil și să-i inducă starea de acuzație.

Și atunci, ca să evite această agresivitate, medicul evită uneori intervenții la limită. Ea poate afecta chiar progresul medicinei. Dacă stăm să ne gândim, progresul medicinei s-a făcut prin introducerea unor noi tehnici, care nu existau, tehnici riscante, tehnici la limită. Ori, dacă trăim într-un mediu în care orice rezultat nefavorabil duce la culpabilizarea și penalizarea medicului, asta duce la medicină defensivă excesivă.

Soluția? Da, există. Ea s-a implementat în anumite țări. De exemplu, în situații de evoluție nefavorabilă, în cele mai multe țări civilizate, analiza nu duce la penalizarea cazului, de parcă el a vrut să-i facă rău, decât în situații în care a existat intenție. Restul se rezolvă și nu ajung la penal, ci se rezolvă printr-un sistem foarte clar de asigurări de malpraxis”, a spus managerul.

Agresivitatea asupra personalului medical

Totodată, ambii oficiali au susținut introducerea infracțiunii de ultraj în cazul agresiunilor asupra personalului medical, pentru a descuraja violența verbală și fizică din spitale. Potrivit managerului Săndesc, în prezent, cadrele medicale beneficiază de o protecție legală insuficientă în raport cu riscurile la care sunt expuse.

„O agresivitate necontrolată întotdeauna se va accentua și vedem acest fenomen. Noi credem că se impune ca și această categorie profesională să fie inclusă în rândul categoriilor care beneficiază de această protecție legală, în sensul în care o agresiune împotriva unei categorii profesionale este considerată ultraj.

Pădurarii, în ziua de astăzi, sunt protejați mai bine decât medicii împotriva agresivității. Este o profesie nobilă, pădurarul, și este justificată protecția lor, dar credem că se impune și protecția personalului medical”, a declarat acesta.

Medicina de familie, specialitatea cu cel mai ridicat grad de îmbătrânire a personalului

Pe agenda întâlnirii s-a aflat și situația medicinei de familie, descrisă ca fiind una critică, mai ales în mediul rural. În județul Timiș, zeci de localități nu au medic de familie sau funcționează doar cu puncte de lucru, iar specialitatea se confruntă cu un grad ridicat de îmbătrânire a personalului.

Soluțiile discutate includ creșterea numărului de locuri la rezidențiat, modernizarea curriculei de pregătire și implicarea autorităților locale în sprijinirea tinerilor medici, prin facilități administrative, locuințe și condiții pentru integrarea acestora în comunitățile în care ar urma să lucreze ca medici de familie.

În acest context, managerul spitalului a vorbit și despre rolul caravanelor medicale organizate în zonele defavorizate, care asigură acces gratuit la consultații și investigații, în mare parte prin voluntariat. De anul acesta, aceste servicii vor putea fi decontate prin Casa de Asigurări de Sănătate. Dr. Săndesc a mai precizat că fie dacă sunt decontate serviciile, sau nu, un număr mare de cadre medicale participă ca voluntari în caravanele din Timiș.

Epuizarea medicilor. Ce măsuri se vor lua pentru a combate burnout-ul

Discuțiile au vizat și burnout-ul în rândul personalului medical, un fenomen accentuat de lipsa de personal, volumul mare de muncă și presiunea psihică. Printre măsurile propuse se numără reglementarea gărzii de 12 ore, zi liberă după gardă, inclusiv plata acesteia, dar și extinderea activității ambulatoriilor până seara pentru a reduce volumul de pacienți de la Camera de gardă.

„Măsuri concrete încep să se ia. Și considerăm că, în primul rând, discuțiile noastre, ca reprezentanți ai Colegiului, cu medicii sunt foarte importante, tocmai pentru a înțelege nevoile reale și provocările instituționale, în așa fel încât să putem să ducem mai departe, către decidenți, propuneri concrete de ameliorare a activității.

Sunt niște întrebări concrete, sunt niște chestionare standardizate care evaluează tipurile și gradul de burnout, deci nu sunt niște întrebări subiective pe această temă. Pe de altă parte, inclusiv la Colegiu s-au făcut aceste chestionare și ce vreau să subliniez este faptul că nu neapărat problemele cu pacienții erau cele care, să zic așa, solicitau foarte mult medicul, ci o componentă importantă era inclusiv cea birocratică și cea administrativă”, a explicat dr. Cătălina Poiană.

La rândul său, managerul Spitalului Județean a arătat că analizele realizate în secțiile UPU și ATI au confirmat existența burnout-ului la un procent semnificativ de personal, cauzat mai ales de oboseala psihică și de un climat tensionat.

„Noi avem date concrete de vreo doi ani, trei ani cel puțin, pentru că am analizat cu psihologii noștri. Avem psihologi în diverse secții și au făcut un audit în anonimat în secțiile de UPU și ATI, care au fost foarte solicitate în perioada pandemiei. Și, într-adevăr, s-a arătat existența burnout-ului la un procent destul de mare de oameni.

Foarte interesant este că a contribuit la burnout nu atât oboseala fizică, cât oboseala psihică și impactul psihic al unui mediu nesigur, plin de tensiune, ostil. Foarte interesantă această arătare.
Pe de altă parte, ceea ce pe noi ne-a încurajat, deși ei au fost supuși unui burnout indiscutabil, solicitarea a crescut solidaritatea de grup și oamenii consideră că sunt nedreptățiți, dar, pe de altă parte, apreciază ceea ce fac, pentru că știu ce fac”, a transmis acesta.

Știrea pe scurt

Președinta Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, a discutat cu cadrele medicale de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, împreună cu managerul unității, prof. univ. dr. Dorel Săndesc, despre provocările sistemului de sănătate, de la malpraxis și medicina defensivă, la burnout și deficitul de medici de familie. Au fost propuse soluții concrete, precum reglementarea gărzii de 12 ore, extinderea programului ambulatoriilor, sprijin pentru medicina de familie și protecția legală a personalului medical.