Pentru cei care au „norocul să nu știe ce este acela colesterol, primim explicația aici:

„Colesterolul este un tip de grăsime care este transportat în sânge, iar nivelul său este măsurat în general în trei componente principale:

• LDL (lipoproteine cu densitate mică): Cunoscut și sub numele de “colesterol rău”, nivelele ridicate de LDL pot crește riscul de depunere a plăcii de colesterol pe pereții arterelor, ceea ce poate duce la îngustarea acestora și la creșterea riscului de boli de inimă și accident vascular cerebral.
• HDL (lipoproteine cu densitate mare): Cunoscut și sub numele de “colesterol bun”, nivelurile ridicate de HDL sunt considerate benefice, deoarece HDL-ul ajută la eliminarea colesterolului din sânge și transportă colesterolul înapoi la ficat, unde este eliminat din organism.
• Trigliceride: Acestea sunt un alt tip de grăsime în sânge. Nivelele ridicate de trigliceride pot fi, de asemenea, asociate cu un risc crescut de boli de inimă și accident vascular cerebral.
• Lipidele sunt importante pentru menținerea structurii și funcției țesuturilor. Acestea se găsesc în alimente de origine animală sau vegetală”, transmit reprezentanții Spitalului Clinic CF din Timișoara.

Și tipurile de grăsimi ne pot induce în eroare. Acest du-te-vino al informațiilor care clasează alimentele ca fiind „bune” sau „rele”, în funcție de cantitatea de grăsimi, poate crea confuzii. Medicii exemplifică faptul că grăsimile se împart în saturate (slănina, smântâna, unt, pielea de pe pui, gălbenuș, lapte integral), polinesaturate (soia, pește, fructe de mare), mononesaturate (ulei de măsline, avocado, alune, migdale).

Este foarte important să vă adresați medicului de familie dar și specialistului dacă aveți probleme cu colesterolul. De asemenea, este recomandat ca, în cazul în care analizele indică un nivel mai mare de colesterol „rău” în sânge, să schimbați elemente din alimentație și să deveniți mai activi.

„Pentru reducerea colesterolului total, a trigliceridelor și a LDLc (cel «rău»), și creșterea HDLc (cel «bun»), din punct de vedere al regimului alimentar, se recomandă:
reducerea grăsimilor saturate:

• margarine, uleiuri tropicale, carne grasă sau procesată, smântâna, unt, dulciuri
• consumul de grăsimi mononesaturate și polinesaturate
• creșterea consumului de fibre
• reducerea consumului de alcool: <10g/zi la femei și <20g/zi la bărbați
• reducerea aportului de sare la <5g/zi
• reducerea greutății corporale în exces
• creșterea timpului de activitate fizică
• renunțarea la fumat

Este încurajată activitatea fizică regulată, cel puțin 30 de min/zi. Ex: mers rapid, urcatul scărilor, bicicletă staționară”, recomandă medicii de la Spitalul Clinic CF din Timișoara.

Mai mult, dezechilibrul lipidelor (dislipidemia) poate fi de natură primară, genetică, sau secundară, asociată cu alte afecțiuni precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipotiroidismul, obezitatea, mai spun medicii. Tratamentul dislipidemiei ar presupune modificarea regimului alimentar, reducerea greutății, practicarea activității fizice și farmacoterapie.

În ceea ce privește tratamentul farmacologic al dislipidemiei, există numeroase clase de medicamente utilizate: statine, inhibitori ai absorbției colesterolului, acizi grași omega. Acestea vor fi recomandate și prescrise de medicul specialist.

Consultul la cabinetul de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, din cadrul Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Clinic CF din Timișoara este gratuit, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie.