Polenurile de primăvară

Care sunt cele mai frecvente alergii care apar în sezonul de primăvară și ce simptome au?

Primii care înfloresc și polenizează sunt pomii timpurii. Aici ne referim la tot ce înseamnă pomii care fac mâțișori, și anume salcia, stejarul, mesteacănul, plopul. Nu dau alergie pomii fructiferi pentru că polenul pomilor fructiferi este transportat de către insecte, de către albine, și nu de către curenții de aer, cum se întâmplă în cazul pomilor care fac mâțișori. Pomii încep să polenizeze cam imediat ce se încălzește vremea, aproximativ februarie-martie, în funcție de cât de repede cresc temperaturile.

Ca simptome pe care le dau alergiile la polenurile de pomi timpurii sunt, în principal, simptomele de rinită și rinoconjunctivită alergică, care se manifestă cu strănuturi repetate, mâncărimi de nas, mâncărimi de ochi, ochi roșii care lăcrimează, nas înfundat. Și uneori, în situațiile în care pacienții nu urmează un tratament corespunzător, pot să prezinte tuse sau chiar respirație greoaie.

Ce tipuri de polen sunt cele mai active primăvara în România?

Cele mai des întâlnite tipuri de polen care pun probleme din punct de vedere alergic în țara noastră sunt polenurile de pomi timpurii, polenurile de cereale și graminee și polenurile de buruieni.

Acestea au perioade diferite de apariție în aer. Primii sunt pomii timpurii, care apar în perioada februarie și țin polenul lor în aer până în luna mai. După aceea urmează polenizarea cerealelor și gramineelor, care începe în aprilie și se continuă până prin iulie. Și ulterior, polenurile de buruieni, precum artemisia și ambrozia, care apar în lunile august, septembrie, octombrie și uneori chiar și în noiembrie, dacă este cald, le mai putem găsi în aer.

Cum putem diferenția o alergie de primăvară de o răceală obișnuită?

Pacienții adesea confundă rinita alergică cu o răceală. Dar faptul că simptomele persistă și nu trec în șapte, maxim 14 zile, cum se întâmplă în cazul unei răceli, îi face pe pacienți să se prezinte la medicul alergolog.

Deci, o diferență ar fi durat. Simptomele alergice se întind cât ține sezonul polinic, pe când răceala ține 7-14 zile. O altă diferență ar fi că răceala se poate manifesta cu febră, frison, stare generală influențată, pe când alergiile nu.

Există persoane mai predispuse la alergii primăvara?

Pacienții care au astm bronșic pot să fie mai sensibili și pot să dezvolte ulterior și alergii respiratorii. Dar, în special, pacienții care au o moștenire genetică, ai căror părinți, bunici sau frați se cunosc cu alergii respiratorii.

Sau dacă locuiesc într-o zonă unde este o concentrație foarte mare de polen în aer, cum este situația polenului de ambrozie, unde majoritatea pacienților nu au nicio zestre genetică de atopie, dar devin alergici prin faptul că se expun la cantități foarte mari de polen.

Care sunt cele mai eficiente metode de prevenție pentru alergiile de primăvară?

Ca metodă de prevenție, să evităm contactul cu polenurile. E mai greu, dar putem lua câteva măsuri, cum ar fi: să nu stăm cu ferestrele larg deschise pe timpul zilei, să folosim un purificator de aer, să ne spălăm des fața cu apă rece, pentru că polenurile se depun pe noi. Hainele cu care umblăm afară nu trebuie duse în dormitor, ci lăsate într-o altă încăpere. Și, bineînțeles, folosirea aerului condiționat, cu condiția să fie curățate filtrele.

Ce medicamente sau forme de tratament recomandați pentru sezonul alergic?

Pentru sezonul alergic se recomandă, în primul rând, tratamentul de control. Și anume, în cazul rinoconjunctivitei alergice, medicație intranazală cu spray antiinflamator pe bază de cortizon. Și aici vreau să spun că acel cortizon care se găsește în spray-urile inhalatorii nu pune probleme, nu dă reacțiile adverse pe care le citesc pacienții în prospect. Acele reacții se întâlnesc în cazurile în care se administrează cortizon injectabil sau tablete pe o perioadă lungă de timp. Medicația intranazală are o concentrație extrem de mică, deci nu dă acele reacții adverse.

Nu trebuie să se teamă de medicament și trebuie să-l folosească. Pentru că acesta este tratamentul de control și de bază în rinită alergică. Dacă nu folosesc acest medicament, există riscul mai mare să devină astmatici sau să apară complicațiile care apar în urma netratării rinitei alergice. Și, de asemenea, recomand antihistaminicul sau antialergicul, care poate fi sub formă de tabletă, sub formă de spray intranazal sau picături intraoculare. Cam acestea ar fi măsurile terapeutice care se pot lua în sezonul de alergie.

Cât de des recomandați teste alergologice și ce tipuri de teste sunt disponibile?

O dată la 2-3 ani sau când apar simptome noi, în alte sezoane decât cele cunoscute.

În cabinetul de alergologie se pot face testele prick, cu aplicare pe antebraț. Acest test este rapid și ne dă rezultatul în 15 minute. Se mai pot face și analize de sânge pentru IgE specifice pentru polenuri.

Cum sunt afectate persoanele cu astm sau alte afecțiuni respiratorii din cauza polenului?

În perioada de expunere la polenuri, persoanele care sunt alergice și care au și astm bronșic, dacă nu își administrează corect medicația, prezintă adesea acutizări.

Pot tuși mai mult, pot avea respirație grea și șuierătoare. De exemplu, un pacient alergic care aleargă în sezonul de polen poate face acutizare de astm, deoarece e expus la o cantitate mare de polen. Recomand respectarea tratamentului și să se prezinte la un control medical dacă simptomele se agravează.

Care sunt cele mai noi descoperiri sau tratamente pentru alergiile de primăvară, inclusiv imunoterapia?

Există mai multe produse de imunoterapie pentru polenurile de pomi timpurii. Pacientul trebuie să se prezinte la medicul alergolog pentru diagnostic, apoi se fac analize specifice pentru a vedea dacă tratamentul va fi eficient.

Tratamentul se începe cu aproximativ 4 luni înainte de sezonul polinic. Există imunoterapie sublinguală (picături sau tablete) și injectabilă. Tratamentul durează între 3 și 5 ani și este foarte eficient. Eficiența se evaluează anual, atât prin simptome, cât și prin analize.

Dacă anticorpii scad și simptomele dispar, tratamentul este eficient. După finalizarea tratamentului, pacienții revin doar dacă apar din nou simptome. Din experiență vă pot spune că majoritatea nu mai au nevoie de controale frecvente.

Mucegaiurile din aer și din locuință

Pot mucegaiurile din aer să provoace alergii și în ce perioadă sunt prezente?

În perioada aceasta, din primăvară până toamna, mai sunt prezente în aer și mucegaiurile. Deci și mucegaiurile dau simptome de alergie, mai puțin rinită alergică, așa cum dau polenurile, dar unele dintre ele pot să dea adesea astm bronșic.

Și aici pacienții trebuie să fie atenți, pentru că trebuie să urmeze tratamentul specific și trebuie să efectueze spirometrie în cazul în care au alergie la aceste mucegaiuri. Trebuie să evite anumite zone, cum ar fi pădurile, unde sunt multe frunze, care pot prezenta mucegaiuri, pe jos și unde sunt lemne cu mucegai. Acolo, de obicei, se poate acutiza simptomatologia.

În zona noastră destul de des se întâmplă să avem pacienți cu alergie la mucegaiuri, în special la Alternaria, care predispune foarte mult către astm.

Care sunt simptomele unei alergii la mucegai? Există ceva specific?

La mucegai, tusea este principalul simptom. Tuse seacă, persistentă, respirație grea.

În special în mediile unde zona este mai umedă, unde sunt multe frunze uscate cu urme de mucegai sau chiar în interiorul locuinței, dacă pacientul prezintă mucegai pe pereți sau în spatele mobilierului, atunci trebuie să se prezinte la medicul alergolog pentru a verifica dacă este sau nu alergic, mai ales dacă are simptome ca tuse, respirație grea, șuierătoare (wheezing).

Poate mucegaiul din locuință să declanșeze sau să agraveze alergiile?

Da. Expunerea o perioadă îndelungată la mucegai, exact ca în cazul ambroziei, poate duce la apariția alergiei. Dacă ne expunem o perioadă lungă, fie în interior, fie în exterior, putem deveni alergici.

Am foarte mulți pacienți cu alergie la mucegai, în special la Alternaria, care, după ce au fost diagnosticați, au confirmat că au locuit în spații cu igrasie. Este important ca pacienții să apeleze la un consult când apar aceste simptome deoarece expunerea și lipsa tratamentului pot duce la agravarea simptomelor respiratorii și la apariția sau agravarea astmului bronșic.

Ce tratamente există pentru alergia la mucegai?

Dacă este deja o formă de astm, se administrează medicația corespunzătoare de control, cu spray-uri inhalatorii, în funcție de forma de astm pe care o are pacientul. Dacă prezintă doar simptome de rinită alergică, se recomandă spray-uri intranazale cu cortizon și antihistaminice.Ca imunoterapie, există și pentru mucegaiuri, în special pentru Alternaria, sub formă de picături sublinguale și sub formă de injecții. Deci avem soluții și pe partea aceasta.